Cosilierea deținuților cu risc suicidar

Am ales să studiez problematica consilierii deținuților cu risc suicidar deoarece consider că este una dintre cele mai frecvent întâlnite și ignorate probleme din mediul penitenciar.

Trecerea de la libertate, de la interacțiune umană zilnică, de la legături emoționale și psihologice cu alte persoane, la un mediu cu reguli stricte, în care predomină influențarea și sporirea sentimentului de vină, de rușine și ură față de propria persoană, aduce cu sine schimbări de personalitate profunde, care, consider eu sunt obiect de studiu de un mare interes.

În paginile următoare imi propun să analizez atât cadrul teoretic generalist care înconjoară idea de suicid, cât și un studiu de caz particular edificator pentru problematica menționată.

A. Cuprins.

Studiu de caz:

Un deținut de 25 de ani ispășește o pedeapsă ce include mai mulți ani, acesta fiind închis deja de doi ani. Într-o zi bărbatul primește un telefon de la soția sa: aceasta îl anunță că este însărcinată și are o nouă relație. Îi spune, de asemenea, ca și-ar dori să divorțeze și că deja a înaintat formalitățile necesare.

La câteva zile după conversația cu soția, deținutul mărturisește unui apropiat din penitenciar, la rândul său deținut, că nu mai poate continua așa. Pedeapsa pe care o are de ispășit nu mai reprezintă o problemă, acum libertatea este un obstacol mai mare. Soția, care a promis să îl aștepte atât cât e necesar, îl părăsește pentru un alt bărbat. Apartamentul în care locuia cu aceasta înainte să fie încarcerat a fost expropriat de bancă. Tatăl său refuză să îl întâlnească sau să vorbească cu el de când a aflat de ilegalitățile comise și îi interzice și mamei sale să îl viziteze. Simte că nu mai are rost să aștepte eliberarea, că nu mai există nimic pentru el în lumea exterioară. Mai menționează și că ar prefera să moară aici și acum, decât să o ia de la capat în viață singur.

Informația ajunge în atenția personalului penitenciarului după ce deținutul căruia i s-a confesat bărbatul a mărturisit asistentului social într-o ședință de consiliere.

Privire de ansablu asupra suicidului:

- Sănătate mintală și boală psihică:

Organizația Mondială a Sănătății definește starea de sănătate ca fiind stare de bine din punct de vedere fizic, psihic și social, în timp ce boala este definită ca raportându-se la nivelurile biologic și psiho-comportamental al individului, niveluri care suferă modificări ce conduc la situații de stres și mâhnire. (Asociația Americană de Psihiatrie, 2003)

Tot în cadrul OMS se vorbește despre un număr de 450 de milioane de persoane cu tulburări psihice și de comportament la nivel mondial, în timp ce în cadrul României se vorbește despre o incidență de 1070.5 la 100.000 de locuitori în 2007. (Moldova, et al., fără an)