Criminalitatea Gulerelor Albe - Devianta in Organizatii

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Criminalitatea Gulerelor Albe - Devianta in Organizatii.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 13 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ilie Badescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domenii: Sociologie, Criminologie, Stiinta Administratiei, Stiinte Politice

Extras din document

Originile Teoriei criminalitatii gulerelor albe

Termenul de “white collar crime” si completarea sa “crima organizata” reflecta o preocupare de aproape jumatate de secol de a redefini conceptual de criminalitate. Profesorul si sociologul Edwin Sutherland este cel care a introdus acest termen in lucrarea cu acelasi titlu publicata in 1949.

Sutherland incearca sa darame teoriile traditionale despre criminalitate facand abstractie de prezumptia de nevinovatie si de mobilul crimei (daca exista intr-adevar o intentie de a comite un act sau nu) deoarece, considera el, “aceste doua principii nu sunt obligatorii in toate anchetele judiciare iar numarul de exceptii motivate prin statusul persoanei anchetate este din ce in ce mai mare”.

Viziunea lui Sutherland totusi contine anumite puncte de vedere cu tenta socialista si anti-afacerista deoarece modul in care sunt anchetate persoanele nu tine in mod necesar de cat de intentionata a fost persoana sau de gravitatea faptei ci se bazeaza mai degraba pe sistemul de clase sociale si tratamentul diferit aplicat membrilor acestora.

Tocmai din aceasta cauza este foarte putin probabil sa se intample ca un mare manager, de exemplu, sa fie judecat si condamnat la ani grei de inchisoare.

De altfel este recunoscut faptul ca in lege exista multe portite de scapare pentru asemenea acuzatii, iar insasi urmele lasate de ei (dovezile folosite in proces) sunt de cele mai multe ori acoperite prin folosirea unui sistem de tranzactii si contracte foarte complex. Desi formele acestui tip de criminalitate sunt diverse, precum se va vedea mai jos, se estimeaza ca pagubele doar pentru SUA depasesc in fiecare an 300 de bilioane de dolari. Avand in vedere aceste cifre este totusi uimitor cat de permisiv poate fi sistemul juridic, avand in vedere ca pedepsele cele mai des aplicate includ amenzi, detentie la domiciliu, munca in folosul comunitatii, destituirea din functie, eliberare conditionata si de putine ori pedeapsa cu inchisoarea.

Pe langa acest fapt exista si posibilitatea ca aceste pedepse, de altfel extrem de usoare, sa fie si mai atenuate daca inculpatul isi asuma responsabilitatea si ajuta politia in elaborarea anchetei.

Desi in cele mai multe state se sustine ca toti cei care comit un tip de criminalitate trebuie pedepsiti, este foarte putin probabil sa asistam la anchete in care sunt implicati, de exemplu, tineri care downloadeaza muzica de pe Internet sau CEOs in varsta, deoarece, pe de o parte, imaginea cognitiva a noastra despre criminali este diferita astfel incat mai de graba putem sa ne imaginam un om sarac condamnat de furt decat un manager executiv condamnat de delapidare de fonduri. Totusi chiar si cand oamenii vorbesc despre acest tip de criminalitate nu se gandesc la tinerii care iau muzica ilegal de pe Internet sau la oamenii care isi cumpara medicamente din alte tari fara a folosi reteta, desi acest fapte sunt estimate a aduce mari pierderi de bani industriei farmaceutice sau muzicale.

De ce aceste diferente? Desi o definitie data de Justitie nu face referire la vreo deosebire de clasa sau statut economic intre cei anchetati, in realitate lucrurile nu stau chiar asa, deoarece chiar si la nivelul simtului comun se poate intui ca procurorii vor ancheta mai degraba pe un manager de la McDonalds, de exemplu, decat pe cienva in varsta care isi cumpara medicamentele fara reteta dintr-o alta tara. De aici si tratamentul in functie de clasa sociala sau de statusul economic al anchetatului.

Sutherland a incercat sa ofere in lucrarea sa retiparita in 1983 mai multe explicatii pentru a se vedea clar ca exista o anumita tendinta in a trata inculpatii. Astfel, presupunand ca rata criminalitatii in randul celor din clasele superioare este mai ridicata decat a cea inregistrata in clasele inferioare (acest argument are la baza faptul ca cei bogati detin mai multe mijloace prin care pot comite infractiuni), Sutherland sustine ca proceduri diferite sunt folosite de justitie in cazul celor ce provin din “upper class” sau din “lower class”.

O alta cauza pentru aceste diferente este si modul in care este organizata apararea astfel incat cei mai saraci nu isi pot permite un avocat de top, de multe ori fiind aparati de unul din oficiu. El sustine ca o metoda prin care s-ar putea diminua un asemenea tratament ar fi reconceptualizarea termenului de criminalitate prin introducerea celui de “criminalitate a gulerelor albe”.

Fisiere in arhiva (1):

  • Criminalitatea Gulerelor Albe - Devianta in Organizatii.doc

Alte informatii

Facultatea de sociologie