Delicvența juvenilă

Relatia dintre predelicventa si delicventa

Predelicventa se refera la ansamblul de acte intrate in conflict cu norma de comportare morala, care poate in anumite conditii conduce pe un adolescent in fata instantei de judecata , iar in alte conditii nu.

Ca fenomen social, delicventa juvenila este o forma de manifestare a conduitei deviante si de aceea este absolut necesar a sti de unde incepe si unde se sfarseste devierea de conduita, a o delimita de normalitate si de a o diferentia de starile morbide invecinate.

Conduitele deviante ale adolescentilor nu au in toate conditiile si in mod obligatoriu un caracter delicvent. Ele nu pot fi calificate ca acte delicvente, deoarece in caz contrar se risca a le echivala cu infractiunile mai grave comise de adult, care aduc prejudicii relatiilor si valoriilor societatii in ansamblul ei.

Studiul predelicventei juvenile solicita inlocuirea perspectivei juridice si a criteriului normativului penal sau moral cu o perspectiva multi si inter disciplinara a problemelor specifice cu care se confrunta tanarul in mediul sau de viata si convietuire sociala. Acesta presupune evaluarea comportamentelor adolescentilor in diferite situatii sociale si functiilor ( disfunctiilor ) factorilor educationali, pentru a putea distinge si diferentia in final trasaturile caracteristice ale comportamentului delicvent propriu- zis si particularitatile procesului de formare a constiintei si personalitatii morale a tanarului adolescent.

“ Studiul delicventei juvenile – scrie C. Pozzo di Borgo- se confrunta cu o dificultate majora, intrucat se situeaza la jumatatea drumului intre subculturile tinerilor, pe de o parte, si universal infractionalitatii, pe de alta parte, doua sfere distincte, cu care ea ( delicventa) se gaseste adeseori, asociata in constiinta publicului Se cuvine deci a defini specificitatea delicventei si a o distinge de subcultura ( hippy etc.), si aceasta cu atat mai mult cu cat orice confuzie la acest nivel risca de a- i transforma pe tineri care, de fapt, cauta doar a crea un nou mod de viata, in veritabili delicventi recidivisti “

Delicventa juvenila din perspective normativului penal

- Varsta majoratului penal

Codul penal roman, utilizand criteriul varstei pentru definirea si sanctionarea actelor antisociale comise de minori, stabileste urmatoarele limite de varsta privind raspunderea penala a minorilor astfel:

1) minorii aflati sub varsta de 14 ani nu raspund penal pentru faptele lor intrucat exista prezumtia absoluta ca sunt lipsiti de discernamant, neavand deci capacitatea intelectiva, afectiva si volitiva de a percepe fapta ilicita si consecintele negative ale acesteia;

2) monorii aflati intre 14- 16 ani raspund penal numai daca se dovedeste, pe baza expertizei medico- psihiatrice, ca au actionat cu discernamant ( fata de acestia legea introduce doar o prezumtie relativa in privinta existentei sau inexistentei discernamatului );

3) minorii intre 16-18 ani raspunde penal ca adultii.

In consecinta, in functie de acest criteriu, in sfera delicventei juvenile din Romania ar trebui sa fie inclusi numai minorii intre 14- 16 ani care au comis fapte penale si care implica raspundere penala, precum si cei intre 16- 18 ani aflati in conflict cu legea penala, in timp ce minorii sub 14 ani si cei intre 14- 16 ani lipsiti de discernamant care au comis diverse delicate formeaza fenomenul de predelicventa juvenila.