Delicvența juvenilă

Delincventa juvenila reprezinta o forma speciala de devianta sociala,ridicand o serie de probleme metodologice,teoretice si preventive pentru cercetatori.Delincventa juvenila se refera la comportamentul minorilor, care contravine legii. Pâna la împlinirea vârstei de 14 ani , minorii nu raspund penal. De la aceasta vârsta, însa, pâna la împlinirea a 16 ani, minorii raspund penal daca se constata ca au avut discernamânt în momentul comiterii faptei, adica daca au stiut ca fac un lucru rau, nepermis, si si-au dat seama de consecintele lui.

Am decis sa aleg acest subiect ca tema de cercetare deoarece ,este o problema sociala ce afecteaza un mare segment de populatie si se extinde simtitor devenind o actiune sociala nedorita un motiv in plus a fost faptul ca cei vizati sunt segmentul delicat al societatii, adolescentii.

OBIECTIVELE CERCETARII

Un obiectiv general foarte important ar fi: identificarea factorilor care duc la aparitia comportamentelor deviante la minori.

Delincventa juvenila reprezinta un fenomen social complex,cauzele cele mai frecvente ale acestui fenomen sunt:situatia financiara precara a unor familii,deficiente la nivelul familiei (lipsa de supraveghere,necunoasterea anturajului, lipsa legaturii cu scoala), mediul familial dezorganizat,prezenta modelului infractional în familie ,tentatiile tot mai numeroase pe care societatea le ofera permanent ,influentarea de catre persoanele majore, convingerea gresita ca „daca esti minor nu patesti nimic” ,influenta, de multe ori nefasta, a grupului de prieteni, a „gastii ” ,tendinta de bravura, de a fi „grozav”, „cool” ,consumul de alcool (inclusiv în familie),abandonul scolar si lipsa de ocupatie a minorilor, vulnerabilitatea victimelor (neglijenta, starea de ebrietate, vârsta).

Un al doilea obiectiv general ar putea fi :identificare unor masuri de prevenire a delincventei juvenile.

Prevenirea delincventei ar trebui sa stea in centrul politicii de control al institutiilor specializate care trebuie sa promoveze cu prioritate prevenirea prin educatie la toate nivelele,familial,scolar,institutional,mediu social,a surselor care genereaza delincventa juvenila.

Alte masuri ar fi participarea tinerilor la politica si procesele de prevenire a delincventei prin implicarea acestora in serviciile comunitare,organizarea timpului liber al tinerilor prin activitati atractive si accesibile la nivelul scolii si al cartierului,rezolvarea unor probleme familiale prin masuri de protectie familiala,suport financiar,suport juridic,consiliere,la nivelul scolii prin programe mai bune de educatie.Institutiile insarcinate cu supravegherea si formarea noilor generatii ar trebui sa puna accent pe latura educativa,preventiva,de dezvoltare si stimulare a tinerilor.

Accentul ramane in continuare asupra pedepsirii infractiunii si nu asupra reeducarii si bunastarii copilului, serviciile de probatiune aflandu-se inca la inceput de drum.

DOCUMENTARE PREALABILA

Pentru intrunirea acestui studiu am folosit ca documentatie literatura de specialitate,arhivele si rapoartele unor cercetari anterioare,documentele statistice.Sursele de informare au fost constituite de documentele sociale fiind supuse unor analize statistice si de continut.

Documentarea prealabila pentru tema aleasa a impus consultarea diferitelor statistici,incepand cu consumul de droguri in randul minorilor.

Romania a cunoscut o crestere in randul minorilor, concomitent cu scaderea varstei de incepere a consumului la 13-14 ani. Studiile au relevat ca, spre deosebire de anul 1999, in 2003, in randul copiilor si tinerilor s-a inregistrat o crestere cu 85% a consumului de amfetamina, o dublare a consumului de marijuana, o triplare a abuzului de ecstasy si o crestere cu 40-50% a utilizarii LSD si a altor substante halucinogene.

De asemenea, abuzul de droguri injectabile a crescut cu 50%.Un studiu derulat in 2004, in randul elevilor a aratat ca 2,5% din elevii de 11-12 ani au consumat cel putin o data marijuana, 0,4% heroina, 0,3% ecstasy, 0,2% cocaina si 0,1 LSD. Consumatori