Dictatura capitalului

Introducere

În zilele noastre, fenomenul globalizării a devenit un subiect tot mai dezbătut şi de o importanţă tot mai ridicată. În acest fel el pare să fi ajuns elementul definitoriu al sfârşitului de secol XX. Mass-media a pătruns peste tot, autostrăzile conectează toate colţurile lumii, corporaţiile transnaţionale sunt reprezentate în multe ţări ale Pământului, diversitatea dispare rapid. Corporaţiile transnaţionale au o influenţă puternică în economiile locale precum şi în economia mondială şi joacă un rol important în relaţiile internaţionale şi de globalizare. Prezenţa unor astfel de jucători puternici în economia mondială este motivul pentru care apar multe controverse. Din acest motiv subiectul acestui dosar îl constituie fenomenul globalizării şi corporaţiile transnaţionale.

Lucrarea de faţă îşi propune să analizeze în prima parte a sa cum anume este definită atât globalizarea cât şi corporaţiile transnaţionale, statul natiune şi ţările aflate în curs de dezvoltare, cum funcţionează ele, iar în cea de-a doua parte sunt prezentate câteva date empirice despre acest subiect.

Globalizarea

Contextul

Termenul de globalizarea este unul extrem de controversat, încât nu s-a ajuns nici astăzi la o definire completă. Unii autori încearcă să-i definească componenta politică, alţii cea economică. În ceea ce urmează vă vom oferi o serie de definiţii care înceară să explice fenomenul în ansamblu, dar şi definiţii specifice, care definesc fenomenul pe domeniul economic.

“People around the globe are more connected to each other than ever before. Information and money flow more quickly than ever. Goods and services produced in one part of the world are increasingly available in all parts of the world. International travel is more frequent. International communication is commonplace.This phenomenon has been titled "globalization."

“Globalizarea se referă la multiplicarea legăturilor şi interconexiunilor dintre statele şi societăţile care fac parte în prezent din sistemul mondial. Ea descrie procesul prin care evenimentele, deciziile şi activităţile desfăşurate într-o parte a lumii au consecinţe semnificative pentru indivizi şi comunităţi situate la mari distanţe una de alta. Globalizarea are două trăsături distincte: sfera de acţiune (întinderea) şi intensitatea (sau adâncimea). Pe de o parte, ea defineşte un set de procese care cuprind aproape tot globul, sau operează pretutindeni în lume, fapt ce împrumută acestui concept o conotaţie spaţială. Pe de altă parte, ea presupune intensificarea nivelurilor de interacţiune, interconectare sau interdependenţa între statele şi societăţile care alcătuiesc comunitatea mondială. Prin urmare, alături de extinderea legăturilor are loc o adâncire a proceselor globale”

“Globalizarea este procesul de integrare a economiilor internaţionale care conduce la crearea unui sistem mondial unic. Semne ale globalizării au fost apărut deja înainte de primul război mondial.Globalizarea nu se reduce doar la aspectul economic ci şi la cel cultural cât şi informaţional. Acest fenomen este cel mai dinamic şi mai extins proces geopolitic din lumea contemporană. Printre efectele ei se numără erodarea treptată a unor concepţii pilot ale geopolitici: cum ar fi frontiera, teritorialitatea sau sfera de influenţă şi creşterea rolului unor noi actori ai politici internaţionale: organizaţiile internaţionale şi companiile transnaţionale în detrimeniul statelor, fenomene însoţite şi de revizuirea ideilor privind suveranitatea, statul-naţiune şi naţiunea” .