Cuprins
- 1. Importanța alegerii temei .2
- 2. Definiții privind tipurile de discriminare a evreilor .4
- 3. Istoricul formei de discriminare pe teritoriul României și în afară .5
- 4. Imaginea actuală în societatea românească și în cea europeană .11
- 5. Diferențe și asemănări între România și Europa, Europa și America .13
- 6. Ce nu merge în domeniul egalității de șanse cu privire la discriminarea evreilor în România .14
- 7. Strategii de acțiune împotriva discriminării evreilor luate până la acest moment .16
- II. Partea practică
- 1. Ipotezele campaniei .19
- 2. Obiectivele campaniei .19
- 3. Grupul țintă .20
- 4. Motivele alegerii grupului țintă .20
- 5. Importanța campaniei pentru grupul țintă .20
- 6. Ghid de interviu .21
- 7. Chestionar .23
- 8. Buget .35
- 9. Evaluarea campaniei
- A. Evaluarea ipotezelor .36
- B. Evaluarea obiectivelor .38
- 10. Strategii de acțiune împotriva formelor de discriminare .39
- 11. Bibliografie .41
Extras din proiect
I Partea teoretică
1. Importanța alegerii temei
Tema aleasă prezintă o importanță deosebită deoarece în lumea contemporană nu se acordă atenția cuvenită problemei discriminării evreilor.
Aceștia sunt discriminați în viața publică, presă, școli, locuri de muncă și în sfera religioasă prin:
- incitare, sprijin sau justificare a uciderii sau vătămării evreilor în numele unei ideologii radicale sau a unei interpretari extermiste a religiei;
- producerea de afirmații mincinoase, dezumanizante, demonice sau stereotipizante despre evrei ca atare sau despre puterea colectivă a evreilor, de exemplu mitul despre conspirația mondială a evreilor sau cel al controlului evreilor asupra presei, economiei, guvernului sau a altor instituții sociale;
- acuzarea evreilor, ca popor, de a fi responsabili pentru fapte reprobabile comise de o persoană sau de un grup de persoane de origine evreiască sau chiar pentru fapte comise de non-evrei;
- negarea faptului, scopului și mecanismelor (de exemplu a camerelor de gazare) sau negarea intenționată a genocidului poporului evreu în mâinile Germaniei Național Socialiste, a suporterilor și complicilor ei în timpul celui de al Doilea Război Mondial (Holocaustul);
- acuzarea evreilor ca popor sau a Israelului ca stat, de a fi inventat sau exagerat Holocaustul;
- acuzarea cetățenilor evrei din alte state de a fi mai loiali Israelului sau pretinselor priorității mondiale evreiești, decât intereselor propriilor state.
Potrivit unui studiu al Agenţiei UE pentru Drepturi Fundamentale (FRA) trei evrei europeni din patru apreciază că antisemitismul a progresat în ultimii cinci ani în Uniunea Europeană, în special în spaţiul virtual.
Două persoane intervievate din trei consideră antisemitismul o adevărată poblemă, un sentiment întâlnit mai ales în Ungaria, Franţa şi Belgia.
Ancheta a fost realizată pe Internet, în perioada septembrie-octombrie 2012, pe un eşantion de 6.000 de evrei europeni provenind din opt ţări - Germania, Belgia, Franţa, Marea Britanie, Ungaria, Italia, Letonia şi Suedia - în care locuiesc 90% din populaţia evreiască din UE.
Aproape jumătate dintre persoane se tem de agresiuni verbale în spaţii publice, iar o treime de atacuri fizice. Însă, pentru 75% dintre cei intervievaţi, antisemitismul se manifestă în special pe Internet şi în presă.
Internetul, cea mai dezvoltată şi cuprinzătoare platformă de mass-media şi de informare a generaţiilor viitoare, este infectată de rasism, de ură, de antisemitism, cuvântul «jidan» fiind la loc de cinste pe mii de site-uri în limba română, site-uri care propagă teoriile conspiraţioniste şi incită la ură împotriva evreilor.
Discriminarea evreilor reprezintă o problemă socială atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Universalitatea recunoașterii și apărării drepturilor omului impune în mod necesar aplicarea lor egală pentru toți indivizii: „Toate ființele se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi", proclamă primul articol al Declarației Universale a Drepturilor Omului din 1948. Aceasta înseamnă că drepturile și libertățile fundamentale sunt recunoscute tuturor indivizilor, fără nicio deosebire, oricare ar fi izvorul ei, adică fără nicio discriminare. Promovarea egaliățtii nu trebuie confundată cu simplul obiectiv de a crea un balans de egalitate; este o problemă de promovare a oportunităților pe termen lung în toate sferele vieții, practicile instituționale, organizarea cadrului ocupațional și de angajare, dar și în societate ca întreg.
Trebuie să remarcăm că din 1989 până în prezent prea puțin a fost făcut pentru a eradica antisemitismul românesc: legi promulgate ca urmare a presiunilor internaționale nu sunt implementate: antisemiți declarați, negaționiști înrăiți care neagă Holocaustul Românesc în public și întinează memoria victimelor ori de câte ori au posibilitatea, rămân nepedepsiți; infractori care atacă și distrug bunuri și monumente istorice evreiești sunt tratați cu toleranță și cu superficialitatea caracteristică celor care nu înțeleg de ce „evreii fac atât zgomot pentru nimic”.
Bibliografie
1. Anchel, J., 2005, „Preludiu la asasinat. Progromul de la Iași, 29 iunie 1941”, ed. Polirom, Iași.
2. Carp, H., 1924, „Din vremuri de urgie”, ed. Scriitorii evrei, București.
3. Gavriluță, N., 2013, „Sociologia religiilor. Credințe, ritualuri, ideologii”, ed. Polirom, Iași.
4. Iancu, C., 1998, „Emanciparea evreilor din România (1913-1919)”, ed. Hasefer, București.
5. Karaețki, A. și Covaci, M., 1978, „Zile însângerate la Iași (28-30 iunie 1941)”, ed. Politică, București.
6.Mitican, I., 2005, „Evreii din Târgul Cucului... de altă dată”, ed. Tehnopress, Iași.
7. Morar, O., 2006, „Scriitori evrei din România”, ed. Ideea Europeană, București.
8. Oișteanu, A., 2001, „Imaginea evreului în cultura Română”, ed. Humanitas, București.
Legislație:
ORDONANȚA nr. 137 din 31 august 2000.
Adrese WEB:
antisemitism.org.il, 12 martie 2015.
antisemitism.ro, 13 martie 2015.
dw.de, 16 martie 2015.
ec.europa.eu, 12 martie 2015.
fra.europa.eu, 13 martie 2015.
jewish-romania, 16 martie 2015.
m.romanialibera.ro, 12 martie 2015.
ro.wikipedia.org, 13 martie 2015.
scritub.com, 16 martie 2015.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Discriminarea evreilor in Romania.docx