Dosar de presă - probleme și politici sociale - sărăcia din România

I. Prezentarea problemei sociale

1. Problema sociala monitorizata in presa românească. Definiţia de lucru a problemei sociale.

Problema monitorizată în presa românească pe care noi am decis să o prezentăm este „Sărăcia din România”, cauzele care au dus la acest fenomen şi unele măsuri de înlăturare a sărăciei. Cauzele care noi le considerăm ca fiind responsabile pentru acest fenomen sunt: războaiele sau alte conflicte militare, structura politică ( de exemplu: dictatura), structura economică (o repartiţie inegală a venitului naţional, corupţia, datoriile mari ale statului), greşeli ale regimului de conducere (incompetenţă, instabilitate, lipsa reformelor necesare avântului economic) care pot ridica promovarea ratei şomajului. Alte cauze ale sărăciei ar putea fi: catastrofe naturale (cutremure, secete), epidemii şi nu în ultimul rând o creştere intensă a numărului populaţiei. Printre măsurile de înlăturare a sărăciei se numără ajutoarele sociale, alocaţiile acordate de stat familiilor nevoiaşe, asigurarea posibilităţii unei calificări corespunzătoare tineretului conform necesarului economic.

România ar trebui să înregistreze un ritm anual de creştere economică de 8% până în 2015 pentru a elimina sărăcia absolută, ne arată un studiu al Băncii Mondiale. Cei mai săraci români locuiesc în nord-estul ţării, şi cel mai puţin afectat de sărăcie este Bucureştiul.

Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, ediţia 1998, defineşte sărăcia ca fiind lipsa mijloacelor materiale necesare existenţei, starea, viata celui sărac. Dicţionarul sociologic al domnilor Lazăr Vlăsceanu şi Cătălin Zamfir ne explică sărăcia ca fiind o situaţie caracterizată prin lipsa sau ineficienţa mijloacelor materiale necesare vieţii. Sărăcia are forme şi grade diferite de severanitate în funcţie de natura lipsurilor privind mijloacele de subzistenţă ce afectează persoane, familii, colectivităţi, grupuri sociale sau chiar societăţi în ansamblul lor. Între factorii răspunzători de amploarea sărăciei se reţin în primul rând: nivelul de dezvoltare economică, situaţia pieţei forţei de muncă, tipul de control asupra resurselor materiale, inflaţia, modul de distribuţie a veniturilor, caracteristici demografice, sociale şi culturale, stilul de viaţă.

Sărăcia poate fi definită în termeni absoluţi drept lipsa resurselor necesare pentru satisfacerea nevoilor de subzistenţă. Persoanele sau familiile care se găsesc sub pragul unui trai decent şi anume a incapacităţii de a cumpăra bunuri si servicii pentru uzul zilnic. A fi sărac nu înseamnă doar lipsa hranei ci şi lipsa unui adăpost, îmbrăcămintei, combustibililor şi energiei si igiena personală.

2. Perioada şi regiunea geografică (nivel naţional, regional sau local) de monitorizare a problemei.

Problema socială „sărăcia” este monitorizată la nivel naţional în 6 articole din presa românească în perioada 2007- 2009. Primul articol este extras din ziarul „Libertatea” din, 29 Noiembrie 2008 ; cel de-al doilea articol este din ziarul „Adevărul” din 2007 ; al treilea articol face parte din colecţia de ziare „Gardianul” din 2007, al patrulea articol este din „Adevarul” din anul 2007, a cincea sursa este din „Parlamentul European” din data de 7 Aprilie 2008 , iar ultimul articol studiat din ziarul „Ziua” este din data de 25 Martie 2009

3. Identificarea actorilor sociali care definesc fenomenul respectiv ca o problemă socială. Cine sunt cei direct afectaţi- Dar cei indirect afectaţi?

Actorii sociali identificaţi care definesc fenomenul sărăciei din România ca o problemă socială sunt următorii:

1. In primul articol , cei mai afectati de saracie sunt romanii si bulgarii, deoarece ei sunt cei mai prost platiti din Uniunea Europeana, asa reiese din studiul realizat de biroul de statistică european, Eurostat. Din cele 20 de tari selectate pentru acest studiu, Luxemburg se afla pe primul loc, unde salariul minim este de 1.610 euro, pe cand Romania ocupa penultimul loc, romanul avand un salariu de 137 de euro.

2. Cel de-al doilea articol priveste saracia prin prisma „Liderilor Cartelului Alfa” care sustin ca rata saraciei a scazut la 25% cand de fapt, în realitate, rata saraciei era de 50%. Persoanele afectate direct sunt salariatii care au un venit de 3 – 4 milioane, iar cei afectati indirect sunt familiile acestora.

3. UniCredit Tiriac Banc este actorul social care defineste saracia ca fiind o problema la nivelul societatii romanesti. Fenomenul de împrumut bancar este foarte intalnit in tara noastra; in urma unui studiu a UniCredit Tiriac Banc rezulta faptul ca scaderea avutiei s-a produs in ciuda ritmului de indatorare fata de banci din cauza ca romanii imprumută mai mult decat economisesc.

4. In articolul al patrulea analistii UniCredit estimeaza ca romanii sunt cei mai saraci dintre tarile UE, deoarece averea financiară a unui român era, în 2007 în medie de 520 de euro. Romanii sunt afectati în mod direct, iar indirect este afectată economia tarii pentru ca averea financiara neta a romanilor a reprezentat numai 11% din PIB in comparatie cu media de 40% a PIB-ului în Europa Centrala si de Est.

5. In ceea ce priveste articolul cinci, cei afectati de saracie sunt si copiii, din cei 78 de milioane de saraci ai Europei, 19 milioane sunt copii. Aceasta saracie a copiilor este o problema a societati , care ar trebui sa i-a masuri in privinta aceasta deoarece din copii saraci cel mai probabil vor ajunge adulti saraci. Pentru a face mai vizibila problema saraciei, inclusiv a saraciei copiilor, Comisia pentru Ocuparea fortei de munca si afaceri sociale de la Parlamentul European propune ca 2010 sa fie Anul european al luptei impotriva saraciei si excluderii sociale - intr-un raport redactat de Marie Panayotopoulos-Cassiotou (Grupul Partidului Popular European (Crestin-Democrat) si al Democratilor Europeni, Grecia).