Efectele Migrației

INTRODUCERE

Întotdeauna au fost copii orfani ... În urma războaielor, calamităţilor, bolilor, accidentelor şi multor altor cauze. În timpurile actuale, de pace, asistăm la un altfel de orfanat căruia-i cad victime sute de mii de fiinţe umane, aflate în primii ani ai vieţii .

Migraţia pentru munca în străinătate s-a intensificat din cauza instabilităţii socio-economice şi a tranziţiei interminabile ceea ce a dus la un pronostic îngrijorător în urma efectuării unor studii pertinente arătând că în prezent există 350.000 de copii orfani, dar cu părinţii în viaţă.

Există o problemă destul de delicată care se ridică: ar fi mai bine să rămână în România şi părinţii să nu aibă bani, astfel să nu aibă posibilitatea de educare, îngrijire sau e mai bine să plece eliminându-se problemele financiare iar copii să rămână în grija altor persoane sau a tatălui.

Lucrurile nu pot fi privite în alb şi negru, însă trebuie evidenţiate consecinţele psihologice care apar odată cu absenţa mamei şi a tatălui. Din momentul naşterii copilul observă că sunt două persoane în jurul lui cu roluri diferite.

Împreună părinţii îndeplinesc toate funcţiile familiale, funcţia instrumentală este legată mai mult de tată iar cea afectivă de mamă. Apare identificarea băiatului cu tatăl iar a fetei cu mama, necesară constituirii identităţii de sine a copilului. Această identitate este afectată când nu sunt ambii părinţi. Copii învaţă să accepte limitele şi disciplina pe care părinţii o impun. Ei pot manipula prin dualitatea lor pe părinţii care nu sunt uniţi, de exemplu: când nu reuşeşte să obţină ceva de la unul încearcă la celălalt şi reuşeşte astfel în cele mai multe cazuri.

La vârsta de 3 ani copilul crede că el este cel mai puternic. Omnipotenţa este o iluzie, o fantezie a copilului, părinţii fiind cei care îl face să revină picioarele pe pământ prin educaţie şi prin limitele impuse.

În momentul când aceştia nu sunt se simte puternic că poate să facă orice, însă in momentul când nu reuşeşte să facă faţă problemelor duce la foarte multe consecinţe cum ar fi:

Probleme psihologice: neîncredere în sine, depresie, tulburări afective, comparare cu viaţa mai fericită a colegilor.

Probleme emoţionale: anxietate mărită, sentimente de culpabilitate, frică de abandon, izolare, mânie, frică de răniri şi moarte.

Probleme fizice: boli inexplicabile, sunt expuşi la accidente, dezvoltare fizică mai lentă.

Probleme comportamentale: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalţi, probleme cu somnul, fuga de acasă, sarcini la vârste mici, mutilare, consum de droguri şi alcool, comportament defensiv cu minciuna.

Probleme şcolare: absenţe, abandon şcolar, schimbări bruşte în performanţele şcolare, lipsă de concentrare, lipsa de maniere sociale.

După cum am văzut, migraţia părinţilor duce la o serie de probleme, de aceea în lucrarea de faţă preocuparea mea a fost să încerc prevenirea unor probleme cu care se confruntă copii cu vârstă preşcolară mică (6 / 7 – 10 / 11 ani). Aceştia intră pentru prima dată pe băncile şcolii şi au nevoie de suportul familiei (mamă, tată ) nu de cel al bunicilor sau al altor persoane pentru a avea o dezvoltare fizică, psihică şi intelectuală corespunzătoare vârstei.

Lucrarea este structurată pe un număr de patru capitole principale, astfel: Capitolul I, este cel pe parcursul căruia doresc să aduc în atenţie Migraţia şi o Prezentare generală a acesteia.

Capitolul II, Familia, importanţa acesteia în procesul de învăţare, relevă cât de importantă este familia în dezvoltarea copilului .

Capitolul III, Dezvoltarea copilului în cadrul familial este un capitol care se referă la problematica sărăciei şi efectele ei asupra familiei şi copilului.

Capitolul IV este capitolul în care evidenţiez câteva dintre Efectele migraţiei internaţionale asupra copilului.

Capitolul V, aduce în atenţie care au fost în perioada de cercetare etapele, aria şi metodologia aplicată.

Capitolul VI formează partea practică de Analiză şi interpretare a datelor, şi este o completare la capitolul precedent, în care am încercat să interpretez datele obţinute în urma cercetării.

Menţionez că am plecat de la următoarele ipoteze de lucru:

- elevii care au unul sau ambii părinţi în străinătate, au o stare generală afectivă negativă;

- elevii care au părinţii plecaţi în străinătate au rezultate slabe la învăţătură şi risc de abandon şcolar.

CAPITOLUL I

MIGRAŢIE. PREZENTARE GENERALĂ

1.1. Definirea migraţiei (mobilitatea populaţiei)

Dicţionarul de sociologie defineşte migraţia ca fiind un „fenomen ce constă în deplasarea unor mulţimi de persoane dintr-o arie teritorială în alta, urmată de schimbarea domiciliului şi/sau de încadrarea într-o formă de activitate în zona de sosire. Fenomenul migraţiei reprezintă unul dintre marile drame ale timpurilor moderne, acest fenomen fiind favorizat de posibilităţile mari de transport, de circulaţia informaţiilor, de tensiunile sociale şi nu în ultimul rând de situaţiile economice precare ale unor ţări scăpate de sub oblăduirea comunistă, în care trecerea la o economie reală de piaţă se face foarte lent şi cu mari sacrificii sociale. O definire etimologică a termenului migraţie sau migraţiune, vine din latinescul: migratio- onis cu diferite sensuri pe care însemnătatea cuvântului în sine avut-o în istorie: ”deplasare în masă a unor triburi sau a unor populaţii de pe un teritoriu pe altul, determinată de factori economici, sociali, politici sau naturali; migrare”…sau cu sensul: ”deplasare în masă a unor animale dintr-o regiune într-alta, în vederea reproducerii, a căutării de hrană etc . Valoarea moderna a termenului din punct de vedere sociologic are ca însemnătate: ”deplasare în vederea schimbării locului de trai şi de muncă, determinată de factori sociali, politici, economici sau naturali.