Evaluarea comunității Turda - metode de asistență socială - dezvoltare comunitară

Introducere

Literatura de specialitate oferă numeroase definiţii ale conceptului de ,,comunitate”, cea mai simplă fiind aceea de ,,grup care împarte acelaşi spaţiu.” (Baker, 1995 apud Baciu). Pentru alţi autori, ceea ce constituie elementele definitorii ale unei comunităţi nu se referă la spaţiul geografic, ci la aspecte precum: solidaritatea, coeziune şi siguranţa.

Privită din perspectiva dezvoltării sociale, o comunitate este constituită din ,,grupuri cuprinse în cadrul aceleaşi arii geografice, cu o istorie comună, cu interese comune, care împart aceleaşi resurse publice şi private şi se consideră ca făcând parte din aceeaşi comunitate.” (Baciu 2008)

Practica dezvoltării comunitare a evoluat ca urmare a necesităţii comunităţilor locale de a-şi organiza propriile resurse şi instituţii, în vederea soluţionării problemelor proprii. Astfel, dezvoltarea comunitară oferă, în primul rând, o diagnoză a problemelor sociale din comunitate, apoi realizează un inventar al tuturor experienţelor şi inţiativelor comunitare, atât cele pozitive, cât şi cele negative, ultima fază a acestui proces fiind elaborarea unor programe de dezvoltare comunitară pe baza datelor culese, care să ducă la soluţionarea problemelor identificate. (Zamfir, Preda, 2000)

În cadrul acestui proces al dezvoltării comunitare, evaluarea constituie primul pas pe care se bazează diagnoza socială a comunităţii respective.

Comunitatea pe care am ales să o evaluăm este una urbană, de dimensiuni relativ mari. Motivul principal pentru care am ales să evaluăm comunitatea Turda este legat de faptul că aceasta are un bagaj istoric şi cultural deosebit. De asemenea, oraşul Turda are un potenţial turistic ridicat şi am dorit să vedem în ce măsură acesta este valorificat de membrii comunităţii.

Evaluarea comunităţii Turda a fost realizată prin intermediul unor metode specifice de cercetare sociologică: anchetă socială şi interviul, fiind utilizate instrumente precum chestionarul şi ghidul de interviu.

Astfel, am aplicat 6 chestionare unor membri ai comunităţii şi am realizat 3 interviuri cu lideri formali ai acesteia: primar, asistent social şi poliţist.

I. Date descriptive ale comunităţii

1. Scurt istoric

La mijlocul celui de-al patrulea deceniu în Turda funcționau două fabrici de ciocolată și bomboane, una de sodă caustică, acid clorhidric, una de carbonat de calciu și sare Glauber, o turnătorie de fier și fabrica de mașini, șase tăbăcării, o fabrică de mobilă, o fabrică de ciment, o fabrică de var, opt de obiecte de alabastru, trei vase ceramice, una de sticlărie, una de porțelan și una de cărămizi și gresie, o fabrică de asfalt.

Corespunzător structurii confesionale a populației orașului Turda, s-au celebrat servicii religioase în două biserici ortodoxe, trei biserici greco-catolice, două romano-catolice, două reformate, una unitariană, una luterană și o sinagogă. Viața spirituală a orașului era susținută și de o serie de biblioteci. Dintre acestea se remarcă următoarele: ,,Biblioteca Reuniunii Femeilor Române”, ,,Biblioteca Departamentului ,,ASTRAˮ, ,,Biblioteca Reuniunii Învățătorilor Greco-Catolici”, ,,Biblioteca Tractului Protopopesc Greco-Ortodox”, ,,Biblioteca Liceului Regele Ferdinand”.

Instituțiile culturale ale orașului care funcționau în perioada interbelică erau: Departamentul local al Astrei, Ateneul Popular, Casa Culturală, Cercul intelectualilor români, Casa maghiară, cinci societăți corale, un teatru și un cinematograf.

2. Așezare geografică

Ca suprafaţă, teritoriul administrativ al municipiului Turda reprezintă 1,37% din teritoriul judeţului Cluj. Este amplasat în partea de sud a judeţului, în culoarul depresionar al Arieşului inferior. Teritoriul său administrativ se învecinează cu teritoriul oraşului Câmpia Turzii la sud-est şi cu teritoriile comunelor Călăraşi, Mihai Viteazu, Sănduleşti, Tureni, Ploscoş şi Viişoara. Amplasarea municipiului Turda de-a lungul celei mai importante artere de circulaţie a României - DN1-E60-E81 - asociată cu accesul la alte două drumuri naţionale, DN15 şi DN75, are o deosebită importanţă pentru localitate, asigurându-i legături rutiere foarte bune atât cu municipiul Cluj-Napoca, reşedinţa de judeţ, cât şi cu reşedinţele judeţelor învecinate - Alba şi Mureş, respectiv cu municipiile Alba Iulia şi Târgu Mureş.