Evaluarea programului destinat delincvenților juvenili

Abstract

The socio-economic context is reflected in the moral aspect of the citizens. After 1989, the concept of freedom was misinterpreted and the most vulnerable to this political change were children. The phenomenon of disorganized families has become widespread, with children taking refuge in groups with harmful attitudes that carry out illicit activities, mainly to attract attention. The phenomenon of parental migration due to the economic distress has had an overwhelming impact on the criminal behavior of children left at home.

An important role in this assessment is the analysis of the services provided by the probation service in eradicating juvenile delinquency. Attempts are being made to eliminate criminal behavior and to establish prosocial conduct. The evaluation of the programs carried out within the probation service analyzes their effectiveness on underage people in learning community values and compliance with legal norms.

Keywords: deviance, juvenile delinquency, strategies, probation, social work

Rezumat

Contextul socio-economic se reflectă în aspectul moral al cetățenilor. După 1989, conceptul de libertate a fost interpretat greșit iar cei mai vulnerabili la această schimbare politică au fost copiii. Fenomenul familiilor dezorganizate a căpătat amploare, copiii refugiindu-se în grupuri cu atitudini nefaste care desfășoară activități ilicite, în principal pentru a atrage atenția. Fenomenul migrației părinților datorat dezechilibrului economic a avut un impact covârșitor asupra comportamentului infracțional al copiilor rămași acasă.

Un rol important în această evaluare îl are analizarea serviciilor oferite de către serviciul de probațiune în combaterea delincvenței juvenile în colaborare cu „Direcția generală de Asistență Socială și Protecția Copilului” prin „Compartimentul de evaluare și prevenire a delincvenței juvenile”. Se încearcă înlăturarea comportamentului infracțional și instaurarea unei conduite prosociale. Evaluarea programelor derulate în cadrul serviciului de probațiune analizează eficiența acestora asupra minorilor în învățarea valorilor comunității și respectarea normelor juridice.

Cuvintele cheie: devianță, delincvență juvenilă, strategii, probațiune, asistență socială

Introducere

Evaluarea în programul „A doua șansă” se realizează în scopul de a analiza competențele acumulate anterior începerii programului, dar și a aptitudinilor dobândite după participarea în program, în urma notelor obținute atât pentru cursurile de bază cât și pentru cursurile profesionale, după caz.

Grupul țintă al programului „A doua șansă” este format din minori din grupa de vârstă 14-17 ani inclusiv, copii care au comis fapte penale și au fost sancționați cu măsuri educative neprivative de libertate sub atenta supraveghere a serviciului de probațiune.

Necesitatea derulării de programe educative în rândul minorilor aflați în conflict cu legea se regăsesc în „Strategiile de prevenire și diminuare a abandonului școlar”.

Întrebarea principală?

Care este impactul implementării programului „A doua șansă” în rândul minorilor aflați în conflict cu legea din punct de vedere al reintegrării și reabilitării sociale?

Definiri conceptuale

Pentru început doresc să clarific diferența dintre termenul de „proiect de intervenție”, „program” și „popunere de finanțare”. Deși nu este impetuos necesar, consider că trebuie să delimitez aceste concepte pentru o mai bună conștientizare în a înțelege diferența de terminologie și că această lucrare se bazează pe evaluarea unui program și nu a unui proiect finanțat din exterior. Din punctul de vedere al autorului Ștefan Cojocaru, în lucrarea „Metodologia elaborării proiectelor de intervenție”, parte din apariția editorială „Tratat de asistență socială coordonat de George Neamțu”(2003, p. 547), „termenul de proiect poate fi utilizat pentru a desemna demersul intelectual de proiectare a unei anumite intervenții sociale”, iar termenul de program „este adecvat atunci când ne concentrăm asupra modului practic de aplicare a proiectului”. În alte cuvinte, programul reprezintă punerea în aplicare a proiectului. De asemenea, se face o diferență și între terminologia de „proiect de intervenție” și „propunerea de finanțare”. În lucrarea menționată mai sus, autorul subliniază că „proiectul de intervenție face parte din strategia de dezvoltare a organizației” iar „propunerea de finanțare reprezintă doar o prezentare succintă a proiectului pentru atragerea de fonduri.”

Etapele desfășurării proiect - finanțare - program după cum ne prezintă Neamțu (2003):