Cuprins
- Argument
- CAP. I. Familia în context istoric şi social
- 1. Definiri, tipologie şi funcţiile familiei
- 2. De la familia tradiţională la familia modernă
- 3. Rolul părinţilor în familia contemporană
- CAP. II. Abandonul şcolar, cauze şi efecte
- 1. Delimitări conceptuale : inadaptare, eşec, insucces şi abandon şcolar
- 1.1. Inadaptarea şcolară
- 1.2. Eşecul şi insuccesul şcolar
- 1.3. Abandonul şcolar
- 2. Abandonul şcolar şi familia
- 3. Cauzele şi efectele abandonululi şcolar
- 3.1. Cauze de ordin economic
- 3.2. Cauze de ordin socio-cultural
- 3.2.1. Apartenenţa la comunităţile de tip urban/rural
- 3.2.2. Originea etnică – rromii
- 3.3. Cauze de ordin psiho-fiziologic
- 3.4. Cauze de ordin pedagogic
- 4. Situaţia actuală a abandonului şcolar în trei judeţe ale Moldovei: Iaşi, Suceava şi Botoşani
- CAP. III. Intervenţii specifice asistenţei sociale în prevenirea şi combaterea
- abandonului şcolar
- 1. Consolidarea relaţiei: familie-şcoală
- 1.1. Asistenţa socială şcolară
- 2. Consilierea familială
- 3. Medierea relaţiilor părinte – copil – profesor
- 4. Educaţia părinţilor
- CAP. IV. Metodologia cercetării
- 1. Ancheta socială
- 2. Interviul
- 3. Studiul de caz
- 4. Observaţia
- 5. Proiectul de intervenţie
- CAP. V. Studii de caz – copii aflaţi în situaţie de risc de abandon şcolar ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate
- Proiect de intervenţie
- Concluzii
- Bibliografie
- Anexe
Extras din proiect
ARGUMENT
Demersul teoretic şi practic al lucrării de faţă converge către confirmarea ideii care reprezintă elementul catalizator al întregii abordări: familia, factor determinant în favorizarea/stoparea fenomenului de abandon şcolar.
Este bine ştiut faptul că în contextul ansamblului etiologic care intervine în fenomenul abandonului şcolar, o poziţie aparte o ocupă familia. Relaţia şcoală – familie a avut întotdeauna un rol deosebit de important în evoluţia socială, psihică, intelectuală a beneficiarului educaţieie (elevuolui).
În context istoric familia a înregistrat modificări la nivelul status-rolurilor, acest lucru având implicaţii directe şi imediate asupra evoluţiei şcolare a copilului.
Familia, element al constructului social „se mişcă” în direcţia de evoluţie a sociaetăţii. Acest aspect nu constituie întotdeauna un avantaj – exemplul sociatăţii româneşti.
În angrenajul fenomenului migraţionist care caracterizează tot mai mult societatea românească familia este profund implicată. Migraţia forţei de muncă are consecinţe multiple pe diferite planuri: economic, social, cultural. O consecinţă directă care face obiectul lucrării de faţă est efenomenul abandonului şcolar.
Se ştie că dintotdeauna neînţelegerile, dezechilibrele în plan familial au constituit originea problemelor şcolare ale copilului. În societatea postmodernă dezechilibrele intrafamiliale sunt şi consecinţa migraţiilor spre locuri de muncă îndepărtate, bine plătite. Diagnozele şcolare actuale realizate în vederea surprinderii cauzelor insuccesului şcolar, tulburărilor de comportament, absenteismului, abandonului şcolar, relevă tot mai mult impactul negativ al plecării părinţilor la muncă în străinătate.
Partea teoretică a luctării de faţă nu dezvoltă foarte mult fenomenul migraţionist din cauza lipsei informaţiilor oficiale. În momentul de faţă nu există statistici foarte clare din care să rezulte numărul real al românilor plecaţi să muncească peste hotare, cu deosebire a celor din zona moldovei unde fenomenul are o amploare deosebită.
Am reuşit să surprindem câteva aspecte pe baza informaţiilor care ne-au parvenit prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă: internet, radio. Ţinând cont că acest fenomen are şi dimensiuni ilegale, culegerea datelor devine şi mai dificilă.
Partea practică a lucrării de faţă încearcă să echilibreze deficitul de informaţii cu caracter teoretic, concentrându-se exclusiv asupra elevilor cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate.
Deşi cazurile sunt foarte diferite (vârstă nivel intelectual, situaţie materială, dezvoltarea afectiv-emoţională), totuşi se constată un „fir roşu” care „străbate” cele şapte cazuri prezentate.se observă că absenţa părinţilor din viaţa copiilor are consecinţe negative asupra dezvoltării personalităţii ale acestora în context şcolar, interpersonal, social, în general.
Copiii se adaptează foarte greu cu lipsa părinţilor, persoana desemnată să-i supravegheze nu reuşeşte să suplinească nevoile copilului, iar acest lucru se reflectă direct şi imediat în atitudinea copilului faţă de viaţa şcolară.
Între strategiile urmate pentru configurarea situaţiei dorite (restabilirea situaţiei şcolare a elevului) se numără şi consilierea şcolară. Şcoala în care am realizat studiile de caz dispune de un cabinet de consiliere la ale cărui servicii apelează mai mult sau mai puţin şi cei şapte elevi.
Întrucât la cei mai mulţi elevi problemele şcolare se ivesc pe fondul unui dezechilibru afectiv-emoţional, principalul rol al consilierului se vădeşte în restabilirea echilibrului pe dimensiunea afectivă a personalităţii. Problemele acestor copii au însă şi un accentuat caracter social, su ocazia acestor inverstigaţii relevându-se necesitatea prezenţei stabile în şcoală a unui mediator între societate şi şcoală, iar acesta nu est altul decât asistentul social.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Familia si Abandonul Scolar din Perspectiva Asistentei Sociale.DOC