Femeia, Victima a Violentei Domestice

Imagine preview
(9/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Femeia, Victima a Violentei Domestice.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 98 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ghidan Matei

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domenii: Sociologie, Drept

Cuprins

CAP.1 Introducere
1.1 Abordări cu privire la violenta domestica
1.2. Justificarea alegerii temei
1.3. Mituri despre violenta domestica
CAP. 2. Descrierea fenomenului
2.1. Definiţia violentei domestice in literatura de specialitate
2.2. Violenta domestica, o problema de sănătate publica
2.3. Vizibilitatea violentei domestice
2.4. Violenta domestica, percepţii si servicii de suport a victimelor
2.5. Formele violentei domestice
2.5.1. Violenta psihologica
2.5.2. Violenta fizica
2.5.3. Violenta sexuala
2.5.4. Violenta sociala
2.5.5. Violenta economica
CAP.3. Incidenţa si prevalenta violentei
3.1. Condiţionări cultural - educaţionale
3.2. Condiţionări de ordin economic
3.3. Condiţionări individuale
3.3.1. Portretul victimei
3.3.2. Portretul agresorului
3.4. Efectele violentei domestice
CAP.4. Masuri legislative care urmăresc combaterea violentei domestice
4.1. Masuri legislative pe plan internaţional
4.2. Abordări legislative ale violentei domestice in diferite tari europene
4.3. Norme internaţionale si prevederi constituţionale in România
4.3.1. Prevederi constituţionale
4.3.2. Norme internaţionale
4.3.3. Prevederile Codului Penal
4.3.5. Violul domestic
4.4. Legea specifica privind combaterea si prevenirea violentei domestice
4.4.1. Aplicabilitatea legii si rezistenta la schimbare
4.4.2. Legea romaneasca privind violenta domestica
CAP.5. Dezvoltarea serviciilor de suport a victimelor
5.1 Instituţii implicate in combaterea violentei domestice
5.2 Coaliţia Naţionala a ONG-urilor implicate in programe cu privire la violenta domestica
5.3 Campanii de succes pentru combaterea si prevenirea violentei domestice
CAP.6. Implicarea comunităţii in reducerea violentei domestice
6.1 Biserica
6.2 Politia
6.3 Autoritatile locale
CAP.7. Studii de caz privind violenta domestica
7.1 Metodologia de cercetare
7.2 Metode si tehnici de cercetare
7.3 Studii de caz
Concluzii
Bibliografie

Extras din document

Cap 1. Introducere

1.1. Abordări cu privire la violenta domestica

Pe parcursul secolului XX, situaţia femeilor s-a ameliorat treptat. Acest lucru s-a întâmplat prin modificarea constituţiilor naţionale şi prin elaborarea unor declaraţii şi documente internaţionale. În multe ţări au fost desfiinţate limitările juridice, astfel încât femeile au căpătat acces la educaţie, la sistemul sanitar şi au putut să participe şi ele la viaţa politică. În ciuda acestor fapte s-a văzut că drepturile femeii nu sunt întotdeauna garantate, indiferent de contextul cultural. Actele de încălcare a drepturilor femeii sunt rezultate directe ale uzului de violenţă. Cel mai important drept al omului - dreptul la viaţă şi la integritate corporală - este de foarte multe ori refuzat femeilor din întreaga lume. În familie, în societate şi din partea statului, femeile fac obiectul violenţelor de tot felul.

Tradiţia veche de multe secole şi prezentă în multe ţări ale lumii de încălcare a drepturilor femeii a constituit un obstacol cu care s-a confruntat miscarea de emancipare a femeilor si respectarea drepturilor lor. În momentul în care statele încearcă la nivel internaţional să pună capăt acestor tradiţii, ele se lovesc deseori de rezistenţa populaţiei. Aceste tradiţii nu pot fi combătute decât prin introducerea unor măsuri de durată care să vizeze toate sferele vieţii umane. Multe guverne ne-occidentale au atras atenţia asupra faptului că drepturile omului au trăsături pur occidentale şi nu pot fi transferate în culturile lor. Astfel, "egalitatea" dintre femeie şi bărbat nu ar fi compatibilă cu multe dintre aceste culturi. Unele state ne-occidentale pledează pentru o aşa numită "echivalare" la adoptarea diferenţelor fundamentale. Aceste argumente sunt deseori tolerate şi adesea preluate prin perspectiva "toleranţei" de reprezentanţii şi organizaţiile occidentale. Totuşi trebui să avem în vedere că astfel de argumente sunt folosite de cele mai multe ori pentru a justifica încălcări de proporţii ale drepturilor omului, care nu sunt expresia unor obiceiuri ci consecinţele acţiunilor unor sisteme statale represive (de ex. în Algeria sau Afganistan). Deseori, acele identităţi şi tradiţii folosite drept scut sunt construite în mod artificial, pentru a deturna atenţia de la inechităţile socio-economice şi de la raporturile asimetrice de putere.

Perceperea superiorităţii masculine in societate a devenit o constanta a zilelor noastre. Din nefericire, societatea noastră a format o cultura opresiva asupra femeilor, acestea fiind considerate prea des inferioare, ceea ce are drept consecinţa, tratarea lor intr-o maniera dispreţuitoare. Oricât de amuzante si inofensive par la prima vedere, bancurile cu, si despre femei, au rolul de a reaminti locul inferior al femeii in societate. Mulţi bărbaţi susţin faptul ca au fost educaţi sa trateze respectuos o femeie si ca nu ar ridica niciodată mana împotriva acesteia, dar, paradoxal, abuzul fizic este foarte des întâlnit. Agresiunile verbale si non-verbale afectează atât fizicul, cat si psihicul femeilor, iar nivelul tolerantei variază de la o cultura la alta.

In lipsa ajutorului si a suportului violenta va continua si se va înrăutăţi. Cel mai bine este ca victimele violentei domestice sa înţeleagă opţiunile pe care le au si sa ia masuri cat mai urgent, deoarece nici o persoana nu merita sa fie abuzata.

Cu toate ca nu exista nici un tipar pentru victimele violenţei domestice, relaţiile abuzive au caracteristici similare. In majoritatea cazurilor partenerul pretinde putere si control absolut asupra celeilalte persoane.

In unele cazuri abuzul nu este uşor de identificat. O relaţie abuziva poate avea un început extrem de subtil. Agresorul poate arunca întâmplător remarci nepotrivite sau poate manifesta o gelozie absurda, lipsita de motivaţie. Gradual, formele abuzive îşi măresc apariţia si intensitatea. Este extrem de important sa ştim ca aceste abuzuri nu apar subit, peste noapte, ele implica un proces treptat care urmăreşte dezintegrarea persoanei agresate.

Statutul femeii in societatea romaneasca nu are cum sa se îmbunătăţească atâta timp cat tinerelor le este inoculata, încă de mici, ideea ca merita sa fie pedepsite pentru nesupunere si ca intr-o relaţie atitudinea umila fata de partener este litera de lege. Grav este ca doar 66 % dintre femei considera ca anumite comportamente precum controlul economic al femeilor in cadrul familiei si abuzurile verbale sau emoţionale reprezintă violenta domestica, mai ales ca de la abuzul psihologic la cel fizic si sexual este numai un pas.

Fisiere in arhiva (1):

  • Femeia, Victima a Violentei Domestice.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA BUCUREŞTI FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ SPECIALIZAREA: ASISTENŢĂ SOCIALĂ