Cuprins
- CUPRINS
- Introducere 3
- Capitolul 1 - Consideraţii generale 5
- 1.1. Definirea şomajului 5
- 1.2. Clasificarea formelor de şomaj 8
- 1.3. Indicatori ce determină nivelul şomajului 10
- 1.3.1. Masa şomajului 10
- 1.3.2. Rata şomajului 15
- 1.4. Cauzele şomajului 16
- 1.5.Măsuri de protecţie socială a şomerilor 18
- 1.6. Politici sociale de combatere a şomajului 20
- 1.7. Repere Legislative ale şomajului 24
- Capitolul 2 - Efectele şi consecinţele şomajului asupra individului 26
- 2.1. Implicaţiile psihologice ale şomajului asupra individului 26
- 2.2. Tulburări de stres postraumatic 27
- 2.3. Reacţia acută de stres 28
- Capitolul 3 - Aria şi metodologia cercetării 30
- 3.1. Aria, obiectivele şi ipotezele cercetării 30
- 3.2. Metodologia cercetării 33
- Capitolul 4 - Analiza şi interpretarea datelor obţinute prin aplicarea
- chestionarului
- 4.1. Atitudinea persoanelor faţă de statutul lor actual de „şomer” 35
- 4.2. Situaţia socio-economică a persoanelor aflate în şomaj şi a familiilor lor 42
- Capitolul 5 - Analiza şi interpretarea datelor obţinute prin aplicarea
- inventarului de depresie Beck 56
- Capitolul 6 - Studii de caz 60
- Studiu de caz 1 61
- Studiu de caz 2 65
- Concluzii 69
- Bibliografie 72
- Anexe 75
Extras din document
INTRODUCERE
Lumea în care trăim se află permanent într-o continuă schimbare, atât din punct de vedere social cât şi economic. Transformarea economică, a fiecărei naţiuni a impus, după caz, de la ţară la ţară o adaptare a pieţei forţei de muncă după regula de aur a democraţiei într-un stat, cerere-ofertă. În acest context pot afirma că în timp ce anumite sectoare de activitate s-au dezvoltat necesitând o creştere a forţei de muncă, au fost zone în care industria s-a restructurat drastic, fapt ce a dus la o creştere a ratei şomajului în comunităţile respective.
Şomajul este un fenomen contemporan, complex, cuprinzător, care include în sfera sa aspecte economice, sociale, politice, psihologice şi morale. Şomajul se manifestă inegal pe ţări, zone, perioade, sexe, vârsta, calificare profesională. Acesta afectează de cele mai multe ori tinerii şi femeile, iar prelungirea în timp, măreşte riscul degradării competenţei profesionale şi dificultatea de reintegrare. Şomerul de lungă durată se descalifică, uneori iremediabil. Uitarea gesturilor profesionale, pierderea ritmurilor de muncă îl fac pe şomer mai puţin competitiv şi antrenează o neîncredere sporită în rândul potenţialilor patroni.
Sintagma „problemă socială” apare în sociologie şi în domeniul politicilor sociale pentru a desemna un set de situaţii problematice întâlnite la nivel comunitar, societal şi mai puţin la nivel individual. Nevoia de sprijin a unei persoane devine o problemă pentru asistenţii sociali atunci când familia sau comunitatea locală apropiată nu pot răspunde sau nu o pot împlini.
Actualitatea temei: Tematica lucrării mele se înscrie într-o actualitate prezentă şi reală a vieţii noastre de zi cu zi ce se confruntă cu cea mai gravă criză economică mondială, fapt ce a dus la o acută lipsă a locurilor de muncă şi tot odată cu perioada celor mai numeroase disponibilizări din toate sectoarele economiei, privat sau de la stat. Voi încerca să fac o analiză a problemelor cu care societatea noastră se confruntă vizavi de situaţia reală a şomajului în Valea Jiului.
În ţara noastră sistemul asistenţei sociale se află într-un proces continuu de adaptare, politicile sociale se doresc a fi eficiente, eficace şi fezabile pentru a veni în sprijinul celor asistaţi social.
Motivaţia: Am ales această temă pentru lucrarea de licenţă deoarece de curând, un membru al familiei mele a avut statutul de şomer. Astfel am putut constata personal că acest statut atrage după sine o serie de probleme, care afectează individul dar şi familia acestuia.
A fost serios agravată, de pierderea locului de muncă, situaţia financiară a familiei celui implicat. Relaţiile psihosociale ale şomerului cu familia sa precum şi cu comunitatea în care trăieşte, au fost tensionate astfel că starea generală a şomerului a atras în acest context, o stare de stres şi o deteriorare acută a calităţii vieţii acestuia.
Doresc pe parcursul lucrării mele să fac o analiză reală a situaţiei cu care se confruntă în prezent asistenţa socială vizavi de situaţia alarmată a şomajului pornind de la următoarele ipoteze:
1. Dacă o persoană devine şomeră, devine pesimistă şi are stări emoţionale negative.
2. Dacă o persoană devine şomeră, viaţa sa este afectată negativ.
Structura lucrării mele am conceput-o pe parcursul a cinci capitole. În capitolul I fac referire la câteva aspecte teoretice generale despre ceea ce înseamnă şomajul. În acest capitol definesc noţiunea de „şomaj”, fac o clasificare acestui statut şi prezint care sunt în principal cauzele care determină această situaţie. Capitolul II al lucrării prezintă din punct de vedere psihosocial care sunt efectele şi consecinţele şomajului asupra individului cu tot ceea ce presupune el: tulburări de stres posttraumatic şi reacţia la stresul acut.
Capitolul III este cel în care arăt care a fost aria şi metodologia cercetării pe care le-am folosit pentru a realiza partea practică a lucrării mele.
Capitolul IV este cel în care fac o analiză şi interpretare a datelor obţinute în teren, şi continui cu Capitolul V unde prezint 3 studii de caz ale respondenţilor ce au făcut obiectul cercetării mele. În încheiere am încercat să îmi formez câteva Concluzii cu privire la problematica şomajului.
CAPITOLUL I
- CONSIDERAŢII GENERALE -
1.1. Definirea şomajului
Şomajul este un fenomen contemporan, complex, cuprinzător, care include în sfera sa aspecte economice, sociale, politice, psihologice si morale.
Noţiunea de şomaj provine de la cuvântul "chomage" din limba franceză la rândul său preluat din grecul "cauma" care înseamnă "căldura mare" din cauza căreia se întrerupea orice activitate.
Dicţionarul explicativ îl defineşte ca un fenomen economic caracteristic societăţii capitaliste, care consta în aceea că o parte din salariaţi rămân fără un loc de muncă, ca urmare a decalajului dintre cererea şi oferta de forţă de muncă. Este o stare negativă a economiei care constă în nefolosirea unei părţi din forţa de muncă salariată. Şomajul este caracterizat de pierderea de venit, pierderea încrederii de sine, erodarea raporturilor cu comunitatea şi apariţia sentimentelor de alienare şi excludere din viaţa normală, ceea ce provoacă tensiuni şi ameninţarea stabilităţii sociale. Şomajul, alături de inflaţie, candidează la postul de cel mai grav aspect negativ al societăţii. El a devenit o problemă, odată cu dezvoltarea industrială, începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în perioadele de recesiune, când întreprinderile industriale îşi micşorau producţia şi, ca urmare, eliberau un număr important de muncitori, care deveneau şomeri. Problema şomajului şi a eliminării acestuia s-a pus cu acuitate după Marea Depresiune Economică din perioada 1929 – 1933 şi mai ales, după 1949 când multe ţări au introdus chiar în legislaţii obligaţia guvernului de a menţine un nivel înalt şi stabil de utilizare a forţei de muncă.
Şomajul este caracterizat de pierderea de sursei de venit, de pierderea încrederii de sine, au loc erodarea raporturilor cu comunitatea şi apariţia sentimentelor de alienare şi excludere din viaţa normală, ceea ce provoacă tensiuni şi ameninţarea stabilităţii sociale. Pe plan naţional, excluderea unei părţi a forţei de muncă influenţează dinamica mărimii PIB (produsul intern brut), în sensul că instruirea, calificarea celor aflaţi în şomaj au presupus cheltuieli din partea individului şi a societăţii, cheltuieli care nu vor putea fi recuperate în situaţia şomajului de lungă durată. Această forţă de muncă, ieşită din populaţia activă ocupată, nu contribuie la creşterea PIB iar societatea este cea care suportă costurile şomajului pe seama contribuţiei la fondul de şomaj, din partea agenţilor economici şi salariaţilor.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Impactul Psihosocial al Somajului asupra Individului.doc