Implicații ale natalității în românia

Proiect
7/10 (1 vot)
Domeniu: Sociologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 11 în total
Cuvinte : 4632
Mărime: 38.71KB (arhivat)
Publicat de: Achim Drăghici
Puncte necesare: 6

Extras din proiect

I. Natalitatea populaţiei

Evoluţia populaţiilor umane este influenţată într-o mare măsură de intensitatea cu care se manifestă fenomenul natalităţii. La rândul ei, natalitatea este potenţial influentată de intensitatea nupţialităţii şi divorţialităţii populaţiei. De altfel, se poate afirma fâră nici un fel de rezerve că cele trei fenomene sunt implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populaţiei, ceea ce susţine necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupţialitate - divorţialitate).

1.1.Noţiuni şi concepte

Natalitatea populaţiei desemnează mulţimea (masa) născuţilor vii în cadrul unei colectivităţi umane, delimitată în timp şi spaţiu.

Fertilitatea populatiei este o noţiune mai cuprinzătoare decât noţiunea de natalitate, care se referă la ansamblul de probleme şi metode legate de aspectele cantitative ale reproducerii populaţiei. Altfel spus, fertilitatea populaţiei este fenomenul demografic care descrie capacitatea de procreare sau de reproducere ce se manifestă în cadrul unei anumite populaţii.

Fenomen biologic şi social, fertilitatea populaţiei umane, ca fenomen de masă, se află sub incidenţa unui număr mare de factori economici, sociali, culturali, sanitari, psihoiogici.

Atât condiţionarea fenomenului de fertilitate în rândul fiecărei populaţii şi subpopulaţii, începând cu factori de comportament, motivaţionali, psihologici, tradiţii şi terminând cu cei economici, cât şi consecintele şi implicaţiile unui anumit nivel al fertilităţii în cele mai variate planuri, constituie obiectul unor studii şi cercetări de mare amploare şi profunzime.

Studiul fertilităţii populaţiei face apel la o serie de noţiuni, concepte şi indicatori cu ajutorul cărora se măsoară aspectele cantitative şi calitative ale procesului reproducerii umane.

Naşterea ~ (expulzarea fătului) exprimă actul prin care un produs al concepţiei (fâtul) este expulzat sau extras complet din corpul mamei, după o perioadă de gestaţie de cel puţin 28 săptămâni.

Născut viu, eveniment demografic constând în produsul concepţiei, care a parcurs durata normală de gestaţie (28 săptămâni), expulzat sau extras complet din corpul mamei şi care după această separaţie prezintă un semn de viaţă.

Născut mort este un fat expulzat sau extras complet din corpul mamei, după o perioadă de gestaţie de cel puţin 28 săptămâni, care nu manifestă nici un semn de viaţă.

Născut prematur, copil născut în general cu 3-4 săptămâni înainte de terminarea perioadei de sarcină; pentru a putea delimita o naştere normală de una prematură, se introduce criteriul greutătii minime a fâtului la naştere, care este de 2500 grame, pentru o naştere normală.

Naştere simplă, când în urma unui proces de gestaţie are loc expulzarea sau extragerea din corpul mamei a unui singur fat viu, sau mort.

Naştere multiplă se înregistrează când are loc expulzarea sau extragerea a doi sau mai mulţi feţi din corpul mamei, ca urmare a unui singur proces de gestaţie, indiferent dacă feţii au fost sau nu în viaţă în momentul naşterii.

Naşterile multiple având ca rezultat doi feţi poartă denimirea de naşteri g'emelare, iar feţii se numesc gemeni.

1.2.Natalitatea populaţiei

Pentru măsurarea intensităţii acestui fenomen demografic se utilizează o mărime relativă de intensitate, numită rata brută (sau generală) a natalităţii:

în care:

n = rata brută a natalităţii

N = numărul născuţilor vii

P = efectivul mediu al populaţiei

Indicatorul, exprimă numărul născuţilor vii la 1000 locuitori şi se determină (de regulă) pentru perioada anului calendaristic.

In situaţia că se urmăreşte stabilirea intensităţii natalităţii pentru perioade mai scurte decât anul calendaristic (lună, trimestru, semestru), în scopul asigurării comparabilităţii cu rata anuală, se impune determinarea densităţii medii anuale a născuţilor vii, prin multiplicarea efectivului acestora cu raportul dintre durata calendaristică a anului (12 luni) şi durata pentru care se calculează rata mortalităţii:

Referitor la analiza fenomenului de natalitate sunt câteva aspecte care trebuiesc avute neapărat în vedere:

• caracterizarea intensităţii natalităţii pe medii (urban-rural) şi în profil alculate l;

• analiza diferenţiată a natalităţii în cadrul unor subcolectivităţi de populaţie, grupate după diverse caracteristici social-economice şi cultural-educaţionale;

• studierea structurii născuţilor vii după rang;

• studiul fertilităţii populaţiei.

Intensitatea natalităţii înregistrează uneori deosebiri semnificative în funcţie de mediu (urban-rural), precum şi în profil alculate l (pe judeţe). De aceea., este necesară stabilirea intensităţii fenomenului în cadrul acestor colectivităţi specifice, contribuţia fiecăreia la formarea ratei generale de natalitate, precum şi analiza factorilor de natură demografică, social-economică şi culturală, care determină diferentierile semnificative.

Un aspect important privind intensitatea natalităţii este legat de influenţa unor factori socio-economici şi culturali. Pentru stabilirea acestor relaţii de dependenţă se impune analiza intensităţii natalităţii în cadrul unor subcolectivităţi grupate după caracteristicile menţionate anterior.

Potrivit unor studii ale unor demografi de prestigiu, sau ale unor organisme specializate, există o legătură strânsă între nivelul dezvoltării economico-sociale (mai alcul nivelul veniturilor) şi numărul persoanelor din familie.

O serie de aspecte importante pentru aprecierea fenomenului natalităţii se desprind urmărind repartiţia născuţilor vii după rang.

Rangul născutului viu este un număr de ordine al născutului viu, arătând deci al câtelea

este acesta din numărul total al născuţilor vii într-o familie. Ca urmare, masa născuţilor vii din

perioada unui an calendaristic se compune din născuţi de rang 1,2,3 etc.

Trebuie precizat faptul că în cazul unor naşteri multiple, rangul născutului viu nu va coincide cu rangul naşterii (numărul de ordine al unei naşteri la o femeie).

Ţinând cont de rangul născuţilor vii se pot determina doi indicatori, cu semnificaţii profunde asupra intensităţii natalităţii:

• ponderea născuţilor vii de un anumit rang în total născuţi vii (mărime relativă de

structură):

Preview document

Implicații ale natalității în românia - Pagina 1
Implicații ale natalității în românia - Pagina 2
Implicații ale natalității în românia - Pagina 3
Implicații ale natalității în românia - Pagina 4
Implicații ale natalității în românia - Pagina 5
Implicații ale natalității în românia - Pagina 6
Implicații ale natalității în românia - Pagina 7
Implicații ale natalității în românia - Pagina 8
Implicații ale natalității în românia - Pagina 9
Implicații ale natalității în românia - Pagina 10
Implicații ale natalității în românia - Pagina 11

Conținut arhivă zip

  • Implicatii ale Natalitatii in Romania.doc

Alții au mai descărcat și

Natalitatea

Introducere Actualitatea temei Actualmente, situaţia demografică în Republica Moldova se caracterizează prin tendinţe negative în mişcarea...

Problema natalității în România

Cadru conceptual Natalitatea unei populatii sau subpopulatii caracterizeaza multimea nascutilor-vii in cadrul unei anumite colectivitati umane,...

Diagnoza Instituțională a Fenomenului Mobilității Forței de Muncă Românești în Spațiul European

Migratia internationala este un fenomen relativ nou pentru România contemporana si probabil abia perioada de dupa 1998 începe sa defineasca...

Teorii Privind Rolul mass-mediei în Societate

Lui Harol Laswell i se datoreaza schema clasica a comunicarii: "Cine ?; Ce spune ?; Prin ce canal ?; Cui ?; Cu ce efect ?" , reductibila la...

Cuba

Cuba este o tara formata dintr-o singura insula mica cu suprafata de 110,860 Km² situat între marea Caribica si Ocenul Atlantic. Climatul tarii...

Legea de stat și recunoașterea proprietății în România rurală

Titlurile de proprietate iau diferite forme de la cele legitime la cele nelegitime.De exemplu , in legea engleza detinerea de drepturi de...

Teoria Schimbului

Teoria schimbului reprezinta tranzactionarea muncii,resurselor si serviciilor,sau chiar a persoanelor si cuvintelor in societate. Karl...

Te-ar putea interesa și

Repere Statistice Privind Sistemul Sanitar în România

INTRODUCERE Sănătatea reprezintă „acea stare perfectă de bine în care se găseşte un individ din punct de vedere organic, spiritual şi social”...

Orașul Găești - cercetare geografică și geologică

INTRODUCERE Oraşul Găeşti nu se numără printre localităţile din ţara noastră care au reprezentat obiectul de studiu al unor geografi români....

Îmbătrânirea demografică a populației în România

Capitolul I: Structura populatiei pe varste Repartitia populatiei pe varste are o importanta fundamentala din punct de vedere demografic si...

Mișcarea naturală a populației României după anul 1990

Introducere Prezenta lucrare îşi propune să analizeze evoluţia fenomenelor demografice ce definesc mişcarea naturală şi implicaţii acestora asupra...

Îmbătrânirea globală - provocări pentru industria asigurarilor, îmbătrânirea populației în România și incidențe asupra asigurărilor

INTRODUCERE “Îmbătrânirea populaţiei este un fenomen global, care în ultimele decenii afectează toate ţările lumii. Reducerea globală a...

Strategia de dezvoltare a turismului în Municipiul Roman

1. INTRODUCERE 1.1. Prezentare Roman este un municipiu din judetul Neamt, Moldova, Romania. Este situat in partea centrala a podisului Moldovei,...

Aspecte Actuale și de Perspectivă ale Natalității

1. Natalitatea – Definiţie şi noţiuni de bază Natalitatea reprezintă fenomenul demografic ce exprimă, în esenţă, intensitatea naşterilor în cadrul...

Procesul Bologna - învățământul din România

Obiectiv general Stoparea migrarii temporare a fortei de munca din Romania in strainatate. Obiective specifice 1. Procesul Bologna • Scopul...

Ai nevoie de altceva?