Individ, Familie, Comunitate, Popor

La început oamenii au fost sălbaticii şi direct dependenţii de natura. Ei au fost nomazi, se dedicau culesului de fructe,aripi de vânătoare, pescuit pentru a ajunge peste râu pentru că aveau nevoie de apă.

Structura economică a comunităţii primitive a fost după cum numele implică înapoi şi primitive. Deoarece barbaţii nu dominau bine natura, doar dacă aceasta depinde în mod direct.

Prima comunitate este cea mai veche forma de organizare socială.

Comunitatea primitivă a fost la inceput păstorii nomazi,

înainte de apariţia agriculturii.

În acel moment, diviziunea muncii era aproape inexistentă,deoarece producţia nu a fost scopul de

a trai al comunităţii, astfel de locuri de muncă a fost de

ajutor reciproc şi nu aexistat nici exploatarea omului de

către om, deoarece terenul aparţine tuturor

În această societate nu există decât ceea ce este consumat aproape imediat, nu există nici un surplus economic, prin urmare, nu există nici o exploatare sau clase sociale.

În această etapă, instrumentele de lucru au evoluat de la o singură piatră în starea sa naturală, la utilizarea de metal pentru a face topoare, cuţite, suliţe şi alte instrumente.

Pentru a instrumentelor de producţie îmbunătăţite creează diviziune naturală a muncii şi vârstă.

Omul postmodern se naşte şi trăieşte într-o lume egoistă

şi în general nu se mai raportează la nici un fel de ideal,

fie el religios, politic sau social, care să fie pus deasupra

intereselor sale de moment.

Nu mai există idei care să stârnească pasiuni uriaşe şi

dezinteresate.

Toate energiile omului contemporan sunt canalizate spre

activităţi mărunteşi mercantile

ce exclud, de cele mai multe ori, o interacţiune

socială sinceră cu comunitatea din care acesta face parte.

Stilul de viaţă libertin şi individualist, care gravitează în

jurul materialului,i-a distrus orice reper solid.

El nu mai caută soluţii în cadrul comunităţii.