Integrarea Copiilor din Centrele de Plasament in Comunitate

Imagine preview
(10/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Integrarea Copiilor din Centrele de Plasament in Comunitate.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 90 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 10 puncte.

Domeniu: Sociologie

Cuprins

CUPRINS
Argument6
Prezentarea beneficiarilor si a problemei acestora 7
Capitolul 1
Comunitatea – parte integrantã a societãþii.9
1.1. Conceptul de comunitate în cultura occidentalã9
1.2. Conceptul de comunitate ºi resurse ale acesteia9
1.2.1. Conceptul de bunãstare 10
1.2.2. Empowerment – concept ºi strategie.13
1.2.3. Sistemele de sprijin social.15
1.2.4. Principiul autoajutorãrii ºi ajutorului reciproc.19
Capitolul 2
2.1. Grupuri sociale ignorate,excluse de politicile sociale din
România24
2.1.1. Problematica socialã a tinerilor care împlinesc 18 ani în instituþiile de ocrotire ale statului25
2.2 Adolescenþa
2.1. Psihologia proces psihologic sau condiþie socialã29
2.2. Psihologia comunitãþii faþã în faþa cu adolescenþa32
2.2.1 Proiectul ca instrument
2.2.2. Insatisfacþia ca probleamã33
2.2.3. Prevenirea ca obiectiv37
2.3. Grupurile informationale ca setting de interventie41
2.3.1.Semnificaþia relaþiilor de prietenie în
adolescenþã.41
2.3.2.Activitatea cu grupurile de stradã43
Capitolul 3
3. Problema de tip comunitar.46
3.1. Abordarea problemei comunitare46
3.2. Activitatea profesionalã ºi voluntarã. Limite ºi potenþialitãþi46
3.3. Tehnici de cercetare a problemelor comunitare47
3.4. Forme de stimulare a responsabilitãþii centrate pe probleme .51
Capitolul 4
4. Stereotipuri,prejudecati si discriminare53
4.1. Formarea stereotipurilor.53
4.2. Prejudecati etnice 56
4.2.1. Teorii explicative ale prejudecatii.58
4.2.1.1 Teoria etichetãrii58
4.2.1.2 Cultura ruºinii ºi a Tapului58
Ispãºitor
4.1.2.3 Teoria personalitatii autoritare61
4.3. Explicatii privind practicarea discriminarii.64
Capitolul 5
5. Designul anchetei ºi prezentarea rezultatelor.66
5.1. Repere teoretice.66
5.1.1. Încadrare paradigmaticã66
5.1.2. Prezentarea teoriilor69
5.1.3. Delimitarea obiectului anchetei.72
5.1.4. Stabilirea ipotezelor de lucru.72
5.1.5. Operaþionalizarea conceptelor.73
5.2. Probleme metodologice.74
5.2.1. Alegerea tehnicii de cercetare.74
5.2.2. Construcþia chestionarului.74
5.2.3. Alegerea eºantionului74
5.3. Organizarea cercetãrii75
5.4. Verificarea, validarea, prelucrarea ºi valorificarea rezultatelor.76
5.4.1. Verificarea chestionarelor.77
5.4.2 Postcodificarea77
5.5. Analiza comparativã între datele obþinute prin eºantionare
voluntarã ºi eºantionare pe cote 77
5.5.1. Verificarea ipotezelor.77
CUPRINS
Argument6
Prezentarea beneficiarilor si a problemei acestora 7
Capitolul 1
Comunitatea – parte integrantã a societãþii.9
1.1. Conceptul de comunitate în cultura occidentalã9
1.2. Conceptul de comunitate ºi resurse ale acesteia9
1.2.1. Conceptul de bunãstare 10
1.2.2. Empowerment – concept ºi strategie.13
1.2.3. Sistemele de sprijin social.15
1.2.4. Principiul autoajutorãrii ºi ajutorului reciproc.19
Capitolul 2
2.1. Grupuri sociale ignorate,excluse de politicile sociale din
România24
2.1.1. Problematica socialã a tinerilor care împlinesc 18 ani în instituþiile de ocrotire ale statului25
2.2 Adolescenþa
2.1. Psihologia proces psihologic sau condiþie socialã29
2.2. Psihologia comunitãþii faþã în faþa cu adolescenþa32
2.2.1 Proiectul ca instrument
2.2.2. Insatisfacþia ca probleamã33
2.2.3. Prevenirea ca obiectiv37
2.3. Grupurile informationale ca setting de interventie41
2.3.1.Semnificaþia relaþiilor de prietenie în
adolescenþã.41
2.3.2.Activitatea cu grupurile de stradã43
Capitolul 3
3. Problema de tip comunitar.46
3.1. Abordarea problemei comunitare46
3.2. Activitatea profesionalã ºi voluntarã. Limite ºi potenþialitãþi46
3.3. Tehnici de cercetare a problemelor comunitare47
3.4. Forme de stimulare a responsabilitãþii centrate pe probleme .51
Capitolul 4
4. Stereotipuri,prejudecati si discriminare53
4.1. Formarea stereotipurilor.53
4.2. Prejudecati etnice 56
4.2.1. Teorii explicative ale prejudecatii.58
4.2.1.1 Teoria etichetãrii58
4.2.1.2 Cultura ruºinii ºi a Tapului58
Ispãºitor
4.1.2.3 Teoria personalitatii autoritare61
4.3. Explicatii privind practicarea discriminarii.64
Capitolul 5
5. Designul anchetei ºi prezentarea rezultatelor.66
5.1. Repere teoretice.66
5.1.1. Încadrare paradigmaticã66
5.1.2. Prezentarea teoriilor69
5.1.3. Delimitarea obiectului anchetei.72
5.1.4. Stabilirea ipotezelor de lucru.72
5.1.5. Operaþionalizarea conceptelor.73
5.2. Probleme metodologice.74
5.2.1. Alegerea tehnicii de cercetare.74
5.2.2. Construcþia chestionarului.74
5.2.3. Alegerea eºantionului74
5.3. Organizarea cercetãrii75
5.4. Verificarea, validarea, prelucrarea ºi valorificarea rezultatelor.76
5.4.1. Verificarea chestionarelor.77
5.4.2 Postcodificarea77
5.5. Analiza comparativã între datele obþinute prin eºantionare
voluntarã ºi eºantionare pe cote 77
5.5.1. Verificarea ipotezelor.77

Extras din document

ARGUMENT:

Pe parcursul a patru ani de zile,am învatat ca sunt un „actor social”care poate aduce un plus de cunoastere acolo unde exista carente si care poate realiza lucruri minunate pentru si împreuna cu oamenii care au nevoie de ele.

In prezent, o buna parte a românilor înca mai asteapta ca statul sa le rezolve problemele si câteodata , chiar sa li le identifice. Aceste asteptari intra însa în contradictie cu actualele tendinte de descentralizare si plasare a puterii de decizie la nivel local. Din nefericire ( pentru unii ) puterea de decizie se traduce în asumarea de responsabilitati, lucru greu de învatat dupa o jumatate de secol de comunism.

Daca aruncam privirea spre Vest , vom descoperi ca noi traim într-o tara caracterizata de o cultura a saraciei si de mai multe lipsuri: lipsa conditiilor decente de trai, lipsa protectiei sociale , lipsa locurilor de munca , a locuintelor , lipsa banilor, dar mai ales lipsa oamenilor cu initiativa.Se impune din acest motiv ,capacitarea liderilor locali în vederea învatarii participarii civice, a identificarii problemelor cu care se confrunta si a resurselor de care dispun si în vederea elaborarii de solutii prin care sa depaseasca obstacolele aparute în calea dezvoltarii comunitatii lor.

Lucrarea de fata se vrea o „interventie” în procesul de dezvoltare a comunei Jibert, prin implicarea tuturor factorilor interesati.

Comuna Jibert se afla pe drumul ce leaga Rupea de Fagaras .Desi este detinatoarea unui mare potential de resurse , în prezent a devenit o zona defavorizata, asemeni multora din tara.

Comuna este formata din trei sate : Jibertul, sat - centru de comuna , Lovnic si Dacia.Aici au convietuit dealungul secolelor comunitatea saseasca si româneasca , influentându-se reciproc .

Satul Dacia se afla la 6 km de orasul Rupea. Daca pâna la 1918 s-a numit Stena ( nume cu rezonanta saseasca),odata cu unirea Transilvaniei cu România, si-a schimbat numele în Dacia, tocmai pentru a întari apartenenta la poporul român.

De pe aceste meleaguri si- a avut „ radacinile „ renumitul tenor Ion Dacian , care si-a luat numele de scena , dupa locul natal.

Din punct de vedere demografic, comuna era alcatuita la sfârsitul anului 1989 din 3800 locuitori , din care populatie de nationalitate germana ( sasi ) 915 locuitori , maghiari 300 locuitori , rromi 700 locuitori si restul români.

Datorita împrejurarilor postdecembriste , 95 % din populatia de nationalitate germana a parasit zona, lasând în urma lor gospodarii nelocuite care odata cu trecerea anilor au fost supuse degradarii. Marea majoritate a sasilor care s-au stabilit în Germania, au hotarât sa-si vânda gospodariile în stadiul care erau. Astfel ele au fost cumparate în mare parte de oamenii ramasi în comuna si au fost reamenajate. Casele apartin populatiei cu structura de vârsta peste 55 de ani. Aproximativ 30% din locuitori , au peste 67 de ani, vârsta la care sunt destul de neajutorati atât fizic cât si material..

Prezentarea beneficiarilor si a problemelor acestora:

In satul Dacia exista „ Centrul de Plasament Dacia „ unde copii sunt institutionalizati pâna la împlinirea vârstei de 18 ani. Devenind majori, acestia practic sunt ai nimanui , nu au multe posibilitati de integrare în societate si de a deveni independenti, astfel încât sa se poata întretine.

Acest centru l-am privit ca o resursa fundamentala pentru nevoia comunei, deoarece copiii crescuti în centrul de plasament au nevoie de oportunitati la parasirea centrului, iar famiile de batrâni din comuna au nevoie de sprjin afectiv, fizic si de relationare.

Consider ca este rolul sociologilor sa ia atitudine fata de aceste fenomene si sa se implice în dezvoltarea comunitara care duce la bunastare sociala. Prin aceasta se întelege depistarea problemelor, interventia pentru prevenirea lor, încercarea de a gasi solutii viabile în vederea stoparii sau a eradicarii cauzelor care genereaza efecte nedorite. Pentru aceasta se au în vedere:

- informarea asupra posibilitatilor existente.

- constientizarea si dezvoltarea capacitatii de solutionare a problemelor existente de catre membrii din comunitate, daca acestea nu sunt punctate de catre membrii comunitatii.

- masuri de protectie în cazuri urgente prin medierea cu alte institutii specializate care pot sa contribuie la rezolvarea problemelor specifice.

- suport material directionat – ocazional

- mobilizarea resurselor locale pentru rezolvarea problemelor

- dezvoltarea unei atitudini suportive din partea comunitatii.

Problema binelui comun nu poate fi neglijata de sociologia dezvoltarii comunitare care este un instrument de relevare a situatiei sociale contradictorii în care capata substanta problemele oamenilor din epoca noastra si care doreste sa contribuie la activarea de resurse în contextul concret în care poate actiona. Acest lucru ne obliga sa nu ignoram faptul ca problemele oamenilor fac întotdeauna parte din scenariile sociale, fiind asadar conjugate inevitabil cu etica si politica.

O problema sociala este declarata ca atare de catre membrii implicati ai comunitatii (daca oamenii definesc o situatie ca fiind reala, atunci aceasta situatie este reala) prin consecintele definirii ei ca reala ( Ion Ungurean pag 124 ), de catre decidenti, de catre practicieni, de catre profesionistii tratarii si solutionarii ei.

Fisiere in arhiva (1):

  • Integrarea Copiilor din Centrele de Plasament in Comunitate.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” Facultatea de Drept si Sociologie Specializarea Sociologie