Legătura dintre criminalitate și droguri

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Sociologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 30 în total
Cuvinte : 12456
Mărime: 475.99KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Maria Sandu
util pt cei de la asistenta sociala

Cuprins

1. Delincvenţa juvenilă 3

1.1.Definire 3

1.2.Tipologia delincvenţei juvenile 3

2.Consumul de droguri factor al criminalitatii la minori 4

2.1.Efectele consumulul de droguri 5

2.2. Prevalenta abuzului de droguri 5

3.Criminalitatea la minori efect al consumului de droguri 10

3.1.Generalitati 10

3.2.Formele criminalităţii 12

3.3.Teoriile criminalitatii juvenile 14

3.4.Răspunderea penală a minorilor 21

3.5. Sistemul sancţionator al minorilor 22

4. STUDIU DE CAZ 23

5. CONCLUZII 26

BIBLIOGRAFIIE 27

ANEXE 28

Extras din document

1.Delincventa juvenila

1.1.Definire

Conceptul de „delicventa juvenila“ cuprinde doua notiuni distincte, care trebuie precizate, si anume conceptul de „delicventa“ si cel „juvenil“. Desi ambii termeni au intrat in limbajul comun si par sa aiba semnificatii bine determinate si univoce, ei sunt folositi adesea cu intelesuri diferite, nu numai in vorbirea curenta, ci si in limbajul stiintific. Lipsa unei definitii unitare si unanim acceptate constituie o sursa de confuzii care pot distorsiona rezultatele investigatiilor criminogene.

Termenul de „delicventa juvenila“ nu este intalnit nici in legislatia penala din tara noastra, nici in dreptul pozitiv din alte tari. El este o creatie a doctrinei penale si teoriilor criminologice sau sociologice, in incercarile lor de a grupa o serie de infractiuni in functie de criterii de varsta, considerandu-se in mod justificat, ca faptele penale prezinta o serie de particularitati determinate de nivelul de maturitate biologica si cu precadere mintala a subiectului activ al infractiunii.

Conceptul de „delicventa juvenila“ este sinonim in anumite limbi cum sunt italiana, germana si franceza, cu notiunea de „criminalitate juvenila“ : criminalita giovanile, criminalité juvénile, jugendkriminalitat. Cu toate acestea, la origine, si anume in limba latina, aceste cuvinte aveau intelesuri diferite. Verbul „delinquere“ avea acceptia de „a gresi“, „a scapa din vedere“, „a lipsi“, in timp ce prin „crimen“ se intelegea „crima“ la care se asociau semnificatiile de „acuzare“, „imputare“, „pricina a unui rau“.

Prin delicventa se intelege o serie de fapte ilicite, indiferent daca au sau nu un caracter penal (fuga de la domiciliu, absenta repetata si indelungata de la scoala, abandonul scolar nemotivat de cauze obiective, precum si anumite fapte imorale care nu constituie infractiuni).

1.2. Tipologia delincvenţei juvenile

Un prim set de criterii în funcţie de care se poate realiza o tipologie a comportamentelor delincvente juvenile cuprinde: vârsta şi persoana tinerilor delincvenţi, tipul de delict comis, mediul social în care au crescut şi posibilităţile reale de recuperare şi reinserţie socială. Astfel, se pot identifica trei tipuri taxonomice ale delincvenţei juvenile:

• delincvenţa ocazională, accidentală şi nestructurată. Minorii din această categorie comit delicte cu un grad redus de periculozitate socială. De regulă, această categorie provine din familii legal constituite, dar cu deficienţe de socializare, fie în sensul unui exces de socializare, fie în sensul unei socializări prea reduse, motiv pentru care minorii fug de acasă şi de la şcoală, intrând sub influenţa unor anturaje nefaste, în compania cărora încep să comită acte deviante şi delincvente. Pentru mulţi dintre aceşti minori comportamentul lor deviant reprezintă forma de manifestare a "crizei" de originalitate adolescentină, ei participând la comiterea de delicte în mod întâmplător sau ocazional, din teribilism, bravadă sau spirit de solidaritate faţă de grup. Pentru mare parte din aceşti minori există şanse reale de resocializare şi recuperare în mediul deschis, prin adoptarea unor măsuri educative sau neprivative de libertate, evitându-se astfel stigmatizarea lor de către comunitate, dar şi pericolul "învăţării negative" a tehnicilor delincvente în cadrul centrelor de reeducare;

• delincvenţa structurată. În această categorie se găsesc minorii care comit delicte cu un grad ridicat de periculozitate socială. Ei provin, de regulă, din familii dezorganizate structural şi funcţional (familii monoparentale prin divorţ sau separaţie în fapt ori constituite în concubinaj, în care nu se regăsesc reguli minime de comunicare, afectivitate şi sprijin reciproc) cu o situaţie economică precară, având, totodată, performanţe şcolare şi profesionale scăzute. Se remarcă încă de la o vârstă fragedă comiterea de acte predelincvente (furturi de acasă, de la vecini, de la colegii de clasă, fumat, fugă de acasă şi de la şcoală, abandon şcolar, consum de alcool şi chiar droguri, violenţe fizice etc.). Pentru unii dintre ei, identificarea în timp util a tendinţei spre devianţă şi adoptarea unor sancţiuni graduale şi proporţionale în raport cu gravitatea delictului, reprezintă o şansă de resocializare şi reinserţie socio-profesională normală. Alţii vor deveni "clienţii" obişnuiţi ai centrelor de internare sau penitenciarelor pentru minori;

• delincvenţa recurentă sau reiterativă. Aici regăsim minorii care comit fapte penale cu o deosebită periculozitate socială, cum ar fi infracţiuni de omor, viol, tâlhărie, vătămare corporală, consum şi trafic de stupefiante etc. De regulă, aceşti minori provin din medii sociale negative, marginale sau chiar patogene, unde sunt socializaţi şi învăţaţi într-un spirit contestatar, agresiv, violent, şi unde dobândesc, încă de timpuriu, atitudini, tehnici şi opţiuni delincvente şi criminale. De multe ori autorii unor asemenea delicte sunt organizaţi în "bande" şi grupuri antisociale, specializate în comiterea unor infracţiuni spectaculoase, atât ca ingeniozitate şi mod de realizare, cât şi ca procedee de organizare şi valorificare a rezultatelor (produselor şi urmărilor) delictuale. Pentru mulţi dintre aceşti minori, deşi au fost adoptate o serie întreagă de măsuri educative şi pedepse, şansele de resocializare şi recuperare socială sunt foarte reduse, astfel încât ei reprezintă viitorii delincvenţi adulţi.

Plecând de la premisa că delincvenţa juvenilă este un fenomen eterogen şi multidimensional, alţi autori disting următoarea taxonomie a comportamentelor delincvente la minori:

• delincvenţa autentică şi cea ocazională;

• delincvenţa persistentă şi cea temporară;

• delincvenţa accidentală, cea intenţională şi cea patologică.

Oricare ar fi clasificările delincvenţei juvenile, se poate constata o relativă suprapunere între tipurile de conduite delincvente ale minorilor şi semnificaţiile noţiunii de delincvenţă juvenilă.

2. Consumul de droguri factor al criminalitatii la minori

Drogurile nu ţin cont de cine le consumă. Copiii, adolescenţii sunt victime sigure. Curiozitatea îi aruncă în ghearele dependenţei. Să scape, copilul are nevoie de ajutor. Însă, în România, în afara urgenţelor, nu există niciun centru special de tratament pentru copiii care consumă droguri

O parte din ce în ce mai importantă a criminalitatii juvenile este în legătură directă sau indirectă cu consumul şi traficul de droguri, precum şi cu consumul de alcool. Fenomenul este foarte răspândit, de la anturajele stradale şi până la colectivităţile din şcoli, facultăţi, cluburi sportive (mai ales dopaj) sau alte instituţii.

Folosirea regulată a drogurilor duce la dependenţă psihică şi dezvoltă toleranţă şi dependenţă fizică. Pe măsură ce se instalează toleranţa, senzaţia de euforie, specifică stupefiantelor, dispare. Consumatorul are nevoie de drog pentru a se simţi normal şi pentru a evita starea de rău datorată sevrajului. Aceasta duce la o nevoie incontrolabilă în a continua să folosească drogul. Simptomele de sevraj în mod obişnuit se dezvoltă în 6-12 ore de la ultima doză administrată.

Preview document

Legătura dintre criminalitate și droguri - Pagina 1
Legătura dintre criminalitate și droguri - Pagina 2
Legătura dintre criminalitate și droguri - Pagina 3
Legătura dintre criminalitate și droguri - Pagina 4
Legătura dintre criminalitate și droguri - Pagina 5
Legătura dintre criminalitate și droguri - Pagina 6
Legătura dintre criminalitate și droguri - Pagina 7
Legătura dintre criminalitate și droguri - Pagina 8
Legătura dintre criminalitate și droguri - Pagina 9
Legătura dintre criminalitate și droguri - Pagina 10
Legătura dintre criminalitate și droguri - Pagina 11
Legătura dintre criminalitate și droguri - Pagina 12
Legătura dintre criminalitate și droguri - Pagina 13
Legătura dintre criminalitate și droguri - Pagina 14
Legătura dintre criminalitate și droguri - Pagina 15
Legătura dintre criminalitate și droguri - Pagina 16
Legătura dintre criminalitate și droguri - Pagina 17
Legătura dintre criminalitate și droguri - Pagina 18
Legătura dintre criminalitate și droguri - Pagina 19
Legătura dintre criminalitate și droguri - Pagina 20
Legătura dintre criminalitate și droguri - Pagina 21
Legătura dintre criminalitate și droguri - Pagina 22
Legătura dintre criminalitate și droguri - Pagina 23
Legătura dintre criminalitate și droguri - Pagina 24
Legătura dintre criminalitate și droguri - Pagina 25
Legătura dintre criminalitate și droguri - Pagina 26
Legătura dintre criminalitate și droguri - Pagina 27
Legătura dintre criminalitate și droguri - Pagina 28
Legătura dintre criminalitate și droguri - Pagina 29
Legătura dintre criminalitate și droguri - Pagina 30

Conținut arhivă zip

  • Legatura dintre Criminalitate si Droguri.doc

Alții au mai descărcat și

Delicvență și Criminalitate în Rândul Copiilor și Adolescenților

MOTTO : “ Copilul este ca un pui de vrabie. Daca îl strangi prea tare în palmă, îl sufoci, dacă îl laşi prea slobod, cade şi-l mănâncă pisica “ (...

Studiu de caz despre persoane consumatoare de droguri

Numele persoanelor evidenţiate în studiul de caz descrise mai jos sunt fictive. Centrul Diecezan Caritas Iaşi îşi declină responsabilitatea în...

Teoriile dependenței și plan de intervenție pentru o persoană toxico-dependentă

In prezent, dependenta de droguri reprezinta un fenomen cu implicatii majore atat din punct de vedere medical , afectand puternic sanatatea fizica...

Teorii Privind Rolul mass-mediei în Societate

Lui Harol Laswell i se datoreaza schema clasica a comunicarii: "Cine ?; Ce spune ?; Prin ce canal ?; Cui ?; Cu ce efect ?" , reductibila la...

Cuba

Cuba este o tara formata dintr-o singura insula mica cu suprafata de 110,860 Km² situat între marea Caribica si Ocenul Atlantic. Climatul tarii...

Legea de stat și recunoașterea proprietății în România rurală

Titlurile de proprietate iau diferite forme de la cele legitime la cele nelegitime.De exemplu , in legea engleza detinerea de drepturi de...

Teoria Schimbului

Teoria schimbului reprezinta tranzactionarea muncii,resurselor si serviciilor,sau chiar a persoanelor si cuvintelor in societate. Karl...

Studiu de Caz

Istoricul cazului Pop Mădălina, în vârstă de 42 de ani trăieşte în concubinaj cu Preda Dan într-un bloc de nefamilişti de la periferia...

Te-ar putea interesa și

Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri

Aflarea adevărului este cel mai anevoios proces într-o societate, mai ales cum este societatea de astăzi, în care oamenii amestecă în proporţii:...

Crima Organizată

CAPITOLUL I CRIMA ORGANIZATĂ INTERNAŢIONALĂ I. CRIMA ORGANIZATĂ SAU ORGANIZAREA CRIMEI I.1. NOŢIUNILE DE CRIMĂ ORGANIZATĂ ŞI ORGANIZAŢII...

Crima Organizată

Introducere Identificarea şi neutralizarea ameninţărilor la adresa securităţii (înţeleasă ca stare de siguranţă colectivă) presupun, printre...

Corupția - Mijloc de Susținere a Crimei Organizate

INTRODUCERE În ultimul timp s-a consemnat tendinţa spre politizarea crimei organizate, atât pe plan naţional, cât şi pe scară globală....

Infracțiuni Specifice Criminalității Organizate

Globalizarea este o sursa de noi provocari pentru umanitate. Numai o organizare mondiala este capabila sa faca fata provocarilor la nivel...

Organizații Mafiote Italiene

Introducere Crima organizată este o formă a criminalităţii care din momentul apariţiei a evoluat şi s-a diversificat, pătrunzînd în diverse sfere...

Narcoterorismul

INTRODUCERE În timpul Razboiului Rece, state precum Uniunea Sovietica si aliatii sai, inclusiv Cuba, au furnizat fonduri si alte ajutoare...

Traficul Ilicit de Droguri și Terorismul

Capitolul 1. INTRODUCERE In ultimii ani, flagelul drogurilor reprezinta fenomenul cel mai complex, profund si tragic al lumii contemporane, în...

Ai nevoie de altceva?