Mentalitatea suedeză

1. Caracteristici generale ale Suediei

Suedia (Sverige): inseamna taramul Svear-ilor.

Capitala: Stockholm (circa 1,5 milioane de locuitori).

Limba oficiala: suedeza.

Populatia: estimata in 1998 la 8.890.000 locuitori, cu doar 19 persoane/kilometru patrat.

Denumirea oficiala: Konungariket Sverige (Regatul Suediei)

Constitutia: monarhie (din 1975 Regele Carl XVI Gustav).

Ziua nationala: Ziua Drapelului, 6 iunie.

Imnul national: “Du gamla, du fria, du fjallhoga nord”.

Moneda: coroana suedeza

1.1.Date demografice

Aproximativ 84% dintre suedezi traiesc in zona urbana, localizata cel mai mult in centrul si in sudul tarii. O treime din populatie traieste in aria celor trei mari orase ale Suediei: Stockholm (1,4 milioane), Göteborg (700.000 locuitori) si Malmö (455.000 locuitori). Suedia este una dintre cele mai putin populate tari din Europa. Media densitatii populatiei este de 19 locuitori pe kilometru patrat. Numai Finlanda, Islanda si Norvegia sunt mai putin populate decat Suedia.

Majoritatea suedezilor sunt descendenti ai stravechilor triburi germane care s-au stabilit in Scandinavia intre anii 10000 si 5000 IC. Sunt inruditi cu popoarele danez si norvegian. Suedezii sunt inalti, cu par blond si ochi albastri. Populatia Sami este de origine asiatica/rusa si dovezile arata ca s-au stabilit aici in aceeasi perioada.

1.2.Limba

Suedeza este o limba de origine germanica, foarte asemanatoare cu daneza si norvegiana; difera de acestea prin pronuntie si ortografie.

1.3.Religia

Biserica oficiala este Biserica Luterana, careia ii apartin 95% dintre locuitori. Majoritatea suedezilor nu se duc la biserica in mod regulat, dar bisericile din toata tara sunt pline la sarbatori religioase.

Conform Eurobarometrului realizat in 2005, doar 23% dintre suedezi si-au declarat credinta in Dumnezeu, 53% au afirmat ca exista un fel de spirit, iar 23% au negat existenta lui Dumnezeu sau a altei fiinte spirituale. Concluziile acestui studio ii plaseaza pe suedezi pe locul trei ca fiind cei mai putin religiosi dintre statele membre ale Uniunii Europene.

1.4.Statul bunastarii sociale

Modelul scandinav se constituie dintr-o cale de mijloc intre socialism si capitalism, fiind considerat ca forma cea mai dezvoltata a capitalismului.

Suedezii platesc taxe mari dar guvernul le acorda multe ajutoare sociale. Fiecare familie primeste alocatie pentru fiecare copil sub 16 ani si fiecare copil la scoala secundara sau universitate. In cazuri de dificultate, plateste pana la o patrime din chiria unor familii. Angajatii au dreptul la un concediu cu plata anual de 4 saptamani. Cei care isi pierd serviciul primesc un ajutor de somaj proportional cu salariul avut. Oamenii beneficiaza de multe servicii medicale gratuite. Dupa ce ies la pensie, majoritatea suedezilor primesc o pensie de circa 60% din media veniturilor in cei mai bine platiti 15 ani de munca. Guvernul mai acorda pensii pentru vaduve, orfani, sau copii care si-au pierdut un parinte.

1.5. Mancarea si bautura

Suedia este faimoasa pentru smorgasbord, o combinatie de feluri de mancare calde si reci, plasate pe o masa intinsa, de unde cei care mananca se servesc singuri. Smorgasbord-ul se serveste de sarbatori, in restaurante sau la bordul vaselor de croaziera. De obicei, suedezii mananca intr-o anumita ordine: intai specialitatile de peste reci: ansoa, anghila, hering, somon, sardine si creveti; dupa aceea, servesc feluri calde, ca: pate de ficat, friptura de vita sau sunca si salata de legume; urmeaza specialitati calde: chiftelute, omleta, carnaciori, hamsii sau hering pane. Desertul favorit include branza, fructe proaspete, salata de fructe si placinta.

Dar de obicei, suedezii mananca mult mai simplu. Micul dejun este alcatuit din cereale sau o bucata de placinta cu o cafea tare sau lapte. La pranz se mananca sandwich iar la cina carne sau peste cu cartofi fierti.Ca si vecinii lor, suedezii beau multa cafea in timpul meselor si la servici. In timpul mesei se bea bere iar la ocazii speciale se bea aquavit, o bautura tare cu aroma de chimen. Mai consuma vodca, vin si alte bauturi alcoolice.

1.6. Timp liber si sarbatori

Suedezii sunt un popor atletic si apreciaza activitatile in aer liber. Schiul si hocheiul sunt sporturile preferate de iarna ( Suedia a castigat campionate mondiale ani la rand). In fiecare an, in luna martie, mii de suedezi participa la cea mai mare si cea mai veche cursa de schi fond din lume (peste 39.000 de participanti), numita Intrecerea Vasa (dupa fuga pe schiuri a Regelui Gustav Vasa de regele danez Kristian al II-lea, in 1921) si tinuta in provincia Dalarna. Traseul are 90 de kilometri.

Vanatoarea si pescuitul sunt de asemenea activitati populare. Vanatorii cauta cerbi, elani sau vulpi. Se pescuieste stiuca, somon sau pastrav. Cand raurile sunt inghetate, se pescuieste la copca.

Suedezii mai practica fotbalul, inotul, tenisul, navigheaza sau pur si simplu fac excursii cu cortul. In oras locuitorii se bucura de parcuri sau beau cafea la terasa, urmarind trecatorii. In oras locuitorii se bucura de parcuri sau beau cafea la terasa, urmarind trecatorii.

Cele mai importante sarbatorii ale iernii au loc in decembrie. Pe 13 decembrie, suedezii sarbatoresc Sf. Lucia, Festivalul Luminii. Inainte de zori, tinerele fete se imbraca in alb si poarta pe cap o coronita de frunze verzi. Ele isi trezesc familiile cu un cantec traditional si le servesc cu cafea fierbinte si chec sau briose. Pe 24 decembrie se sarbatoreste Craciunul, iar familiile se reunesc pentru cina care de obicei include sunca si peste. Dupa cina, fiecare primeste si ofera cadouri. Sarbatorirea Miezului Verii se face in ziua de vineri care cade intre 19 si 26 iunie. Oamenii sarbatoresc intoarcerea verii in Suedia. Petrecerea tine toata noaptea si se danseaza in jurul unor prajini decorate vesel. Ziua nationala este Ziua Drapelului, pe 6 iunie. Monarhii prezinta drapelul organizatiilor si societatii suedeze in cadrul unei ceremonii.

1.7. Date generale