Metode de Elaborare a Proiectelor de Interventie

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Metode de Elaborare a Proiectelor de Interventie.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 19 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Sociologie

Extras din document

I Diminuarea fenomenului de violenţă domestică

Violenţa domestică este o ameninţare sau o provocare petercută în prezent sau în trecut, a unei răniri fizice, în cadru relaţiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi însoţit de intimidări sau de abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care apartin victimei; izolarea de prieteni, de familie sau de alte potentiale surse de sprijin; ameninţări făcute la dresa altor persoane semnificative pentru victimă, inclusiv a copiilor; furturi; control asupra banilor, lucruri personale ale victimei, alimentelor, deplasărilor, telefonului şi a altor surse de îngrijire şi protecţie. (Starct şi Filcraft)

Violenţa intrafamilială îşi are originea în structura socială, în tradiţii, obiceiuri şi mentalităţi care subînţeleg superioritatea bărbatului asupra femeii. Societăţile moderne continuă să fie societăţi patriarhale, ce acordă mai multă importanţă muncii efectuate de bărbaţi decât celei efectuate de femei. Inegalităţile dintre femei şi bărbaţi se manifestă în legătură cu fragilizarea poziţiei femeiilor pe piaţa muncii, cu creşterea diferenţelor între câştigurile salariale ale femeilor şi bărbaţilor. Feminizarea somajului şi violenţei împotriva femeilor culminează cu violenţa în familie fiind forme acute de discriminare. Pe lângă cele menţionate mai sus, mai există o serie de factori agravanţi ai manifestărilor violente în familie, cum ar fi mutaţiile intervenite la nivelul relaţiilor intrafamiliale, apariţia unor puternici factori de deteriorare a raporturilor dintre parteneri – starea de stres, creşterea consumului de alcool, infidelitatea, gelozia etc.; lipsa de programe de promovare a conceptului de parteneriat familial; proliferarea violenţei prin mijloace mass –media ; atitudinea de indiferenţă a opiniei publice

faţă de comiterea actelor de violenţă în familie. Daca problematica violenţei domestice a fost iniţial asociată cu zona mai largă de dezbatere asupra drepturilor omului, mai recent s-a apelat la o nouă dimensiune de analiză, violenţa domestică fiind abordată din perspectiva efectelor imediate asupra sănătăţii publice.

1.1 Identificarea cauzelor care au dus la apariţia problemei

Cauzele violenţei în familie sunt de ordin social, economic, politic, individual.

- social - înrădăcinarea tradiţiei potrivit căreia “bărbatul este capul familiei” şi el decide în toate problemele legate de aceasta, la care se adaugă obiceiul educaţiei copilului “prin bătaie”;

- economic - situarea a mai mult de jumătate din familii sub pragul minim de sărăcie duce la amplificarea stress-ului cotidian;

- politic-legislativ - considerarea (multă vreme) a familiei şi a spaţiului său de vieţuire ca fiind tabu, de “neviolat”;

- individual - personalitatea, temperamentul şi caracterul indivizilor sunt factori psihologici ai violenţelor în familie.

Un individ frustrat, fără loc de muncă, apăsat de grija traiului de mâine, cu copii, aflat uneori sub influenţa băuturilor alcoolice, ajunge să nu se mai controleze şi să-şi reverse agresivitatea în familie. Mai întotdeauna în astfel de cazuri, cel puternic îşi descarcă agresivitatea asupra celui slab: bărbatul asupra femeii, femeia asupra copilului, tinerii asupra vârstnicilor.

Gelozia rămâne, de asemenea, o cauză principală a agresivităţii în familie.

La acest ansamblu de cauze se mai adaugă deficienţele existente în sistemul educaţional, criza de autoritate în familie.

Tratamentul inuman la care au fost supuse multe femei în propria familie a condus adeseori la transformarea acestora din victime în agresori.

O serie de violenţe apar în acele familii în care soţul se consideră „cap de familie”, refuzând ca soţia să lucreze; dorinţa femeii de a-şi căuta o slujbă este adeseori privită ca un atentat la adresa bărbatului, a valorilor tradiţionale stabilite în societate.

O mare parte din conflicte se datorează şi modului în care administrat şi cheltuit bugetul familial de către unul sau altul dintre parteneri.

De cele mai multe ori violentele sunt ciclice, urmând mai multe faze. După violenţe pot apărea momente de calm şi tandreţe din partea agresorului, punctaţi cu cadouri şi cu promisiuni că „nu se mai întâmplă”.

Adeseori, victimele doresc ca violentele să înceteze, nu însă şi relaţia lor cu agresorul. Motivele ţin de aspecte financiare, sentimentale, de existenţa copiilor şi teama de „gura lumii”.

Bătrânii au ajuns să fie priviţi ca o povară de către familie. O formă aparte de violentă în cadrul familiei o constituie şi cea îndreptată împotriva vârstnicilor, constând în neglijarea, abuzul sau maltratarea din partea propriilor copii sau a rudelor apropiate.

Climatul familial.Tipuri de familii:

a) familii dezorganizate

-familia incomplet unita sau nelegitima,

-familia dezmembrata;

-familia tip camin gol(partenerii traiesc impreuna, insa interrelationeaza si intercomunicarea sunt realizateminimal, fara sa constituie, unul pentru celalalt, un suport emotional)

-familia in criza, datorita unor cauze ce determina absenta temporara sau permanenta a unuia dintre soti)

-existenta in cadrul familiei a unor situatii care determina fundamental esecurile comportamentului de rol marital.

b) climat familial conflictual

-tipul casniciei celor obisnuiti cu conflictele(comflicte frecvente rareori ascunse copiilor,dar putin exteriorizate fata de prieteni)

-tipul cazniciei devitalizate(relatiile de armonie, iubire si comunicare se devitalizeaza treptat, ajungand sa contrasteze sensibil cu imaginea primilor ani)

-tipul cazniciei pasiv-coordiale, (relatie caracterizata prin pasivitate)

-tipul cazniciei vitale(partenerii participa la activitati reunite,traiesc unul prin altul.)

-tipul cazniciei bazate pe relatia totala(toate problemele vietii sunt mutual impartite)

c) climat familial hiperautoritar (severitate excesiva cu multe rigiditati,cu intrdictii,nu lipsite uneori de brutalitate)

d) climat familial hiperpermisiv (familia creeaza in mod exagerat conditii de lejeritate care ii indeparteaza treptat pe membrii familiei de obligatiile firesti,cotidiene.

Alte cauze evidente şi mai puţin evidente producerii violenţei în familie

Partea vizibilă:

-Neînţelegerile din familie.Incapacitatea de a rezolva pe cale paşnică conflictele

-Sărăcia.

-Consumul de alcool sau droguri.

Partea mai puţin vizibilă:

-Neacceptarea faptului că o altă persoană are dreptul la o viaţă personală sau poate face greşeli.

-Obişnuinţa de a utiliza forţa pentru a atinge un scop.

-Considerarea problemelor de familie şi a actelor de violenţă în familie drept un secret de familie.

-Violenţa în familie reprezintă un tabu social.

-Lipsa protecţiei sociale şi / sau legale pentru victimele violenţei in familie.

-Statutul de victimă, generează o stimă de sine extrem de scăzută. Agresorul obţine avantaje şi se afirmă pe sine cu preţul umilirii şi subjugării victimei.

-Inegalităţile de gen din societate, inclusiv cele economice. Bărbatul este principalul factor decizional în familie.

-Relaţiile ierarhice din cadrul societăţii.

Fisiere in arhiva (1):

  • Metode de Elaborare a Proiectelor de Interventie.doc

Alte informatii

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Facultatea de Filosofie Specializare – Asistenta socială