Metode si Tehnici in Asistenta Sociala la Nivel Individual

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Metode si Tehnici in Asistenta Sociala la Nivel Individual.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 15 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Sociologie

Cuprins

INTRODUCERE.1
STUIU DE CAZ. Descrierea cazului.2
APLICAREA METODELOR ȘI TEHNICILOR ÎN DEMERSUL DE REZOLVARE A CAZULUI. . 3
1 Documentarea.3
2 Observația.4
3 Întrevederea.6
4 Interviul.7
GENOGRAMA.8
ECOMAPA.9
Analiza câmpului de forte.10
Grupul de support.10
Glosar.12
Bibliografie.13

Extras din document

Introducere

Valorile și principiile etice, conform codului deontologic al asistentului social, reprezintă totalitatea normelor de conduită corespunzătoare funcției de asistent social profesionist.

În toate demersurile sale, asistentul social acţionează cu prioritate în interesul clientului. În situaţia în care interesul clientului reprezintă o ameninţare pentru comunitate / membrii comunităţii, asistentul social are responsabilitatea de a îndruma clientul şi a media în scopul armonizării intereselor părţilor implicate.

Asistenţii sociali se asigură de egalitatea şanselor privind accesul clienţilor la informaţii, servicii, resurse şi participarea acestora la procesul de luare a deciziilor. Ei contestă şi combat diferitele forme ale injustiţiei sociale precum: sărăcia, şomajul, discriminarea, excluderea şi alte asemenea forme.

Asistenţii sociali respectă şi promovează demnitatea individului, unicitatea şi valoarea fiecărei persoane

Asistenţii sociali incurajează şi intăresc relaţiile dintre persoane cu scopul de a promova, reface, menţine şi/sau îmbunătăţi calitatea vieţii persoanelor, famililor, grupurilor, organizaţiilor şi comunităţilor.

Asistenţii sociali trebuie să îşi desfăşoare activitatea numai în aria de competenţă profesională determinată de licenţa, expertiza şi exprienţa profesională.

Asistenţii sociali au obligaţia de a-şi îmbunătăţi permanent cunoştinţele şi deprinderile profesionale şi de a le aplica în practică.

Asistenţii sociali contribuie la îmbunătăţirea şi dezvoltarea bazei de cunoştinţe a profesiei.

STUDIU DE CAZ

La Direcţia Generală de Asistență Socială și Protecţia Copilului biroul “Alternative de Tip Familial” s-a primit o solicitare a unei persoane substitutive din localitatea X pentru revocarea măsurii Comisiei pentru Protecţia Copilului (CPC) prin care copilul Pavel, în vârstă de 6 ani, era ocrotit de către acesta în regim de plasament familial. Persoana motiva decizia sa prin faptul că nu cu mult timp în urmă i se oferise posibilitatea de a pleca în Germania pentru a munci.

Ca răspuns la solicitarea persoanei, supervizorul de zonă al DGPDC a realizat câteva convorbiri telefonice de informare cu lucrătorul social din localitatea X şi Fundaţia Z care a instrumentat în primă fază cazul, înainte ca el să fi fost referit DGASPC. După discuţiile realizate cu aceştia din urmă şi după consultarea unor documente din arhiva DGASPC, a reieşit faptul că Pavel provine dintr-un centru de plasament, este orfan iar naşterea a fost înregistrată tardiv. În istoricul social al acestui copil s-au evidenţiat complicaţii de ordin medical, copilul suferind de malnutriţie şi afecţiuni ale pielii. Premergător plasamentului în regim de asistenţă maternală, copilul a fost internat într-o unitate spitalicească. În spital, Pavel a fost abuzat fizic şi sexual de către un alt minor, coleg de salon cu acesta.

În urma sesizării acestor fapte, copilul a fost supus unor investigaţii la un laborator de medicină legală unde medicii au diagnosticat abuzul sexual. Ulterior acestor evenimente, copilul a fost introdus într-un grup terapeutic, dar pentru o perioadă scurtă de tip. Deoarece Fundaţia Z a identificat o persoană substitutivă (cea în cauză), Pavel a fost dat spre ocrotire acestuia prin hotărârea CPC. Până în momentul referirii cazului către DGASPC, Fundaţia Z a instrumentat şi aplicat planul de permanenţă pentru copil, realizând totodată şi supervizarea pe acest caz. Toate rapoartele de monitorizare a cazului realizate în urma vizitelor în familie de către Fundaţia Z nu au sesizat nici o abatere de la planul de permanenţă al copilului.

Pentru a evalua solicitarea persoaneisubstitutive de revocare a măsurii de ocrotire, supervizorul de zonă al DGASPC s-a deplasat în localitatea X unde, împreună cu lucrătorul social comunitar a realizat o vizită în familia în care era ocrotit Pavel. Înainte însă de a ajunge la domiciliul copilului, cei doi specialişti au fost abordaţi de către un vecin care a reclamat faptul că soţul persoanei substitutive, cât şi aceasta din urmă au agresat copilul în nenumărate rânduri şi chiar l-au forţat pe acesta să se autostimuleze şi să-şi expună părţile intime. Mai mult, copilul ar fi fost înfometat de nenumărate ori şi forţat să-şi spele singur hainele. Totodată, vecinul a mai declarat că soţul persoanei de plasament era cunoscut ca o persoană consumatoare de băuturi alcoolice.

Odată ajunşi la domiciliul copilului, cei doi au întâmpinat probleme deoarece nimeni nu deschidea uşa, cu toate că era evident că cineva era acasă. După lungi insistenţe, mama

persoanei care avea copilul în plasament a deschis uşa, afirmând că aceasta din urmă plecase deja în Germania, iar ea îngrijea singură copilul.

Bibliografie

Codul etic al asistentului social
H.G. 217/1998
Legea 272/2004 privind protecţia şi Promovarea Drepturilor Copilului
Legea 292/2011
Legea 705/2001 privind sistemul naţional de asistenţă socială
Legea nr.108/1998 privind protecţia copilului aflat în dificultate

Alte informatii

UNIVERSITATEA BUCUREŞTI Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială Domeniul-Asistenţă Socială An I, Seria II,Grupa VI