Mobilitatea Sociala

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Mobilitatea Sociala.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 77 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ion Munteanu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Sociologie

Cuprins

INTRODUCERE
CAPITOLUL I- DEMOGRAFIA CA ŞTIINŢĂ
RĂSPÂNDIREA POPULAŢIEI PE TERRA
NUMĂRUL POPULAŢIEI
TEORII DESPRE POPULAŢIE
POLITICI DEMOGRAFICE
CAPITOLUL II- MIŞCÃRILE SOCIALE- DELIMITĂRI CONCEPTUALE
1. Caracterizarea mişcãrilor sociale
2. Analiza mişcãrilor sociale
2.1. Factorii determinanţi ai mişcãrilor sociale
2.2. Clasificare şi analizã
3. Teorii privind geneza mişcãrilor sociale
4. Comportamentul colectiv în cadrul mişcãrilor sociale
CAPITOLUL III- MIGRAŢIA
1.Migraţia internă
2.Migraţia externă- migraţia românilor în Europa
2.1 Efectele migraţiei: copii ramaşi fără părinţi acasă
CAPITOLUL IV- PROBLEMATICA MIGRAŢIEI
1. De ce pleaca tinerii din Romania
2. Clasa de mijloc din perspectiva intergării României în U.E.-mobilităţii sociale- migraţiei
CONCLUZIE
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Extras din document

INTRODUCERE

În societăţile europene au loc schimbări dramatice: referitoare la natura muncii, la viaţa de familie modernă, la locul femeii în societate şi la mobilitatea socială. Valorile se schimbă. Societăţile devin din ce în ce mai multiculturale. Societatea abundenţei a lărgit orizonturile şi a diversificat posibilitatea de a alege, iar statele membre ale Uniunii Europene fac parte dintre cele mai bogate ţări ale lumii. În acelaşi timp, apar noi forme de sărăcie şi inegalitate. Apar noi probleme care afectează sănătatea europenilor, precum creşterea cazurilor de obezitate şi a factorilor care au un impact negativ asupra sănătăţii mentale.

Globalizarea şi demografia sunt cele două forţe principale care modelează dezvoltarea societăţilor europene. Ambele oferă oportunităţi, dar pun şi probleme. Tendinţele demografice indică o viaţă mai îndelungată şi mai sănătoasă şi pun în discuţie subiecte precum noile costuri ale unei societăţi ce îmbătrâneşte, echitatea între generaţii, importanţa mai mare acordată creşterii copiilor şi echilibrului muncă/viaţă personală în cultivarea vieţii de familie, relaţia dintre generaţii şi noua ameninţare a sărăciei.

Globalizarea, alături de noile tehnologii, oferă un potenţial enorm de creştere. Însă oamenii trebuie să poată, graţie studiilor şi formării profesionale, să profite de aceste oportunităţi şi să se adapteze la dispariţia unor meserii industriale tradiţionale.

Aceste transformări sunt veritabile provocări pentru Uniunea Europeană. O Europă deschisă, bazată pe libera circulaţie şi liberul schimb a dus la crearea locurilor de muncă şi a prosperităţii de care depind, în cele din urmă, bunăstarea şi o mai bună calitate a vieţii. Cu toate acestea, în ultimii ani a devenit evident că mulţi dintre europeni se întreabă dacă impactul real al globalizării, liberalizarea şi urmărirea unei mai mari competitivităţi aduc ceva nou la propria lor bunăstare. Pentru a înţelege mai bine situaţia şi a examina dinamica schimbărilor sociale actuale, este necesară efectuarea unei analize a realităţilor sociale cu scopul de a lansa o agendă privind aspectele legate de acces şi egalitatea de şanse, o dimensiune socială strâns legată de analiza pieţei unice.

Multe iniţiative de politică socială din trecut au fost concepute pentru o societate industrială, unde munca era definită de o economie de producţie în masă, de existenţa marilor companii şi de un nivel ridicat de adeziune şi implicare în sindicate. Astăzi, Europa are o societate ce se sprijină din ce în ce mai mult pe cunoaştere şi este orientată spre servicii. În timp ce dinamicele economice care stau la baza dezvoltării „noii economii” într-o lume globalizată au atras atenţia, situaţia şi problemele sociale sunt mai puţin înţelese şi analizate. Nu există un diagnostic comun al acestor probleme şi nici o strategie de a le rezolva.

CAPITOLUL I

DEMOGRAFIA CA ŞTIINŢĂ

Etimologic, termenul demografie provine din limba greacă: demos – popor, populaţie şi graphé (γραϕω) – a desemna, a scrie, a descrie. Prin urmare, demografia ar însemna descrierea populaţiei.

Încercând să definim demografia, vom spune că aceasta este o şţiinţă ce are ca obiect populaţiile umane, pe care le studiază sub principalele lor aspecte privind numărul şi repartizarea geografică, structura după diferite caracteristici demografice şi socioeconomice, evoluţia lor, precum şi factorii ce determină schimbările numărului şi structurii, în scopul evidenţierii regularităţilor (legităţilor) după care se produc fenomenele demografice.

Fisiere in arhiva (1):

  • Mobilitatea Sociala.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ISTORIE- FILOSOFIE- GEOGRAFIE SPECIALIZAREA SOCIOLOGIE