Monitorizarea Presei Scrise în Campaniile Electorale din Anii 1996 și 2000

I. Metodologia cercetarii.

Comunicarea electorala este o forma a comunicarii politice. Ca si aceasta din urma, ea este mai intai o practica care asigura una din finalitatile spatiului public democratic : vizibilitatea politicului, prin accesul la informatie, o modalitate de a genera participarea si a actualiza astfel norma democratiei.

In ultimii ani, teoreticienii si analistii au trecut la reevaluarea rolului pe care presa scrisa il depaseste in campaniile electorale, asta in conditiile in care mediatizarea campaniilor electorale prin intermediul televiziunii, a luat o amploare atat de mare incat practica electorala insasi a devenit de neconceput in absenta dispozitivului televizual. Dar, desi asistam la o superioritate a televiziunii in ceea ce priveste influenta asupra publicului, fara indoiala, si presa scrisa ajuta la dezvoltarea dezbaterii electorale si a agendei publice, manifestandu-se ca o opinie nereprezentativa. (Wolton,1989)

In prezenta cercetare am studiat in ce masura mediatizarea campaniilor electorale in presa scrisa respecta sau se opune criteriului pluriformitatii mediatice, adica daca reflectarea actualitatii politice din presa scrisa corespunde sau se opune pluralitatii curentelor politice care se manifesta in societatea romaneasca, sau altfel spus in ce masura articolele din ziarele centrale reflecta proportia partidelor politice din societate. Am considerat proportia partidelor politice in societate in functie de ponderea inregistrata de acestea in urma alegerilor generale din anii 1996, respectiv 2000.

Ipotezele de la care am pornit aceasta cercetare sunt urmatoarele :

• Mediatizarea actualitatii politice din timpul campaniei electorale nu corespunde pluriformitatii politice din societate – adica presa nu reprezinta un esantion reprezentativ al universului politic existent in respectiva societate.

• Principalele forte politice sunt mult mai mediatizate in campaniile electorale decat in celelalte.

Pentru a realiza studiului gradului de mediatizare a partidelor politice in campaniile electorale si a modului cum este respectata pluriformitatea politica in societate am utilizat metoda analizei de continut.

Analiza de continut a fost efectuata pe ziarele Adevarul, Evenimentul zilei si Romania libera. Perioada avuta in vederea este aceeasi cu perioada de desfasurare a campaniilor electorale din anii 1996 si 2000, adica lunile Septembrie – Octombrie (1996), respectiv Octombrie – Noiembrie (2000). Unitatile de analiza au fost articole politice, luate din pagina sau paginile politice ale cotidienelor analizate. Unitatile de analiza au fost definite astfel :

1. Stire – tip text identificabil prin spatiu editorial restrans, modalitate specifica de enuntare a continutului – in general autorul nu isi asuma o atitudine in raport cu ceea ce comunica; el nu evalueaza intr-un fel sau altul veridicitatea continutului pe care il comunica.

2. Articol – tip text identificabil prin : spatiu editorial extins, modalitate specifica de enuntare a continutului – autorul textului poate fi reperat, implicat fiind in comentarea a ceea ce comunica si, implicit, in configurarea unui interlocutor.

3. Rubrica – tip text identificabil prin : spatiu editorial extins, titulatura constanta, interval temporal de aparitie ( zilnic, saptamanal, etc.) si configuratie grafica specifica ( de regula, o anumita incadrare in pagina, o anumita forma de redactare a titlului, etc.)

4. Interviu – tip text identificabil prin : in general, spatiu editorial extins, forma de redactare specifica ( succesiune de intrebari si raspunsuri), autorul neimplicandu-se in evaluarea a ceea ce comunica.

Pentru a cuantifica gradul de mediatizare a fiecarui partid am luat in calcul urmatorii indicatori : numarul de articole alocat fiecarui partid si atitudinea articolului fata de respectivul partid.

In vederea monitorizarii au fost selectionate cotidienele : Romania libera, Adevarul si Evenimentul zilei. In alegerea ziarelor am tinut cont de urmatoarele considerente : Evenimentul zilei a fost ales datorita faptului ca era cotidianul cu cel mai mare impact pe piata – cel putin din perspectiva tirajului; Adevarul a fost selectionat pentru a face parte din categoria cotidian de opinie si cu un tiraj competitiv; Romania libera este in continuare considerat ca substitut a unor ziare de partid.

Monitorizarea acestor cotidiene a fost facuta pe doua campanii electorale, cu scopul de a desprinde o eventuala schimbare a modului de mediatizare a unei campanii electorale, atat in ceea ce priveste ziarele luate separat, cat si in ansamblu.

Am efectuat o esantionare simpla aleatoare a numarului de ziare studiate, folosind metoda pasului, incepand cu primul numar de ziar din campaniile electorale ( numarul din prima zi de campanie electorala), pasul de esantionare folosit fiind de 2. Numarul total de ziare care au fost analizate este de 132, dintre care 60 de numere in anul 2000, respectiv 72 de numere in anul 1996.