Munca pe timpul facultății

1. Introducere

Fenomenul muncii în rândul studenților înscriși la cursurile de zi este unul relativ nou în România, inexistent înainte de 1990 și slab prezent înainte de anul 2000. Cauzele care au determinat indivizii să muncească și să studieze în același timp sunt diverse, așa cum se va observa pe parcursul lucrarii, implicați fiind nu doar studenții-muncitori, ci și universitățile și angajatorii. Universitățile din România, în principal cele de stat, nu sunt pregătite să ‘își împartă’ studenții cu angajatorii, în același timp fiind în incapacitatea de a opri studenții să muncească. Dat fiind faptul că termenul ‘muncă’ este unul care lasă loc interpretărilor, având o arie de acoperire difuză, va fi necesară stabilirea sensului său în prezenta lucrare încă de la început; așadar, prin ‘muncă’, în situația de față, vom înțelege “doar acea activitate care este făcută în mod voluntar în schimbul remunerării monetare”. Atât școlarizarea, cât și munca fac parte din viața indivizilor la un moment dat, ele fiind “două dintre instituțiile de bază ale oricărei societăți” pe care din ce în ce mai mulți studenți sunt puși în situația de a le gestiona în același timp.

Munca este în primul rând un proces între om și natură, un proces în care omul mijlocește, reglementează și controlează prin propria sa activitate schimbul de substanțe dintre el și natură. El însuși se opune naturii ca una din propriile ei forțe. Forțele naturale care aparțin trupului său, brațele și picioarele, capul și mâinile, el le pune în mișcare pentru a lua în stăpânire într-o formă utilă propriei sale vieți substanțele din natură.

Așadar, în procesul muncii, activitatea omului efectuează, cu ajutorul mijlocului de muncă, o modificare voită a obiectului muncii. Procesul dispare în produs. Produsul său este o valoare de întrebuințare, o substanță din natură adaptată, prin schimbarea formei, trebuințelor omului. Munca s-a combinat cu obiectul ei. Munca s-a obiectualizat în obiect, iar obiectul a fost prelucrat.

Plecând de la o abordare de tip inductiv, atenția cercetării se va îndrepta în primul rând asupra studenților și a problemelor cu care se confruntă aceștia în încercarea lor de a susține în același timp două statusuri.

Prezenta lucrare pleacă de la date empirice, obținute prin realizarea interviurilor cu studenții care au ales să muncească încă din timpul facultății.

În consecință, populația de studiu o reprezintă studenții, interesul îndreptându-se în mod special asupra celor care lucrează.

2. Obiectivele cercetării

1. Identificarea factorilor care l-au determinat pe student să își caute un loc de muncă

Dorim să vedem care sunt factorii pentru care studenții își caută un loc de muncă. Dorim să aflăm dacă tinerii își caută cu ardoare un job pentru a câștiga bani; sau dacă își doresc să acumuleze experiență în domeniu, să-și aprofundeze cunoștințele de natură teoretică, punându-și bazele unei cariere încă din timpul facultății. De asemenea, ne propunem să aflăm dacă se simte independent având un job.

2. Influența locului de muncă asupra procesului școlar

Prin acest obiectiv ne-am propus să aflăm în ce mod influențează locul de muncă activitatea școlară a stundentului. Dorim, în principal, să aflăm condițiile de muncă ale studentului și dacă aceste sunt mulțumitoare, dacă prezentul loc de muncă constituie un impediment în prezența acestuia la cursuri au apărut dificultăți între cele două alegeri ale studentului și cum s-au soluționat.

3. Identificarea rolului pe care îl are locul de muncă asupra studentului în procesul de maturizare.

Acest obiectiv vizează contribuția pe care îl are jobul pe timpul facultății asupra procesului de maturizare al studentului. Dorim să aflăm în ce măsură l-a schimbat această experiență de viață din momentul în care s-a angajat și a intrat în pâinea muncii, dacă a început să privească lucrurile dintr-o perspectivă diferită, dacă acest fapt a ajutat studentul să treacă cu bine de etapa copilăriei și să pășească cu încredere în lumea adulților.

4. Aflarea modului în care influențează munca pe timpul facultății relațiile personale ale stundentului.

Prin acest obiectiv ne propunem sa identificăm modul prin care munca desfășurată în timpul facultății influențează sau nu relațiile personale create de către student, dacă reprezintă un impediment în crearea unor relații noi sau îi oferă studentului oportunitatea de a crea mult mai mult, având o arie mai ampla de desfășurare a acțiunilor sale. În același timp dorim să identificăm dacă relațiile personale ale studentului au influențat în vreun fel decizia acestuia de a lucra în timpul facultății și dacă are parte de suport sau este descurajat.