Prevenirea Consumului de Droguri

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Prevenirea Consumului de Droguri.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 3 fisiere doc, ppt de 20 pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Marinela Simon

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Sociologie

Extras din document

Introducere

Consumul de droguri a luat forma unui fenomen social in ţara noastră, populaţia cea mai expusă acestui comportament fiind adolescenţii şi tinerii.

Pentru că în România, media de vârstă a consumatorilor de droguri ilegale a scăzut în ultimii ani de la 20-25 de ani la 15 ani, cea mai mare teamă a oricărui părinte este legată de posibilitatea ca propriul lui copil să fie tentat de consumul de droguri şi să devină dependent.

Foarte puţini părinţi se aşteaptă ca fiii sau fiicele lor să nu consume niciodată alcool sau să nu încerce să fumeze, pentru că aceste produse li se par mai puţin nocive şi nu sunt în afara legii. Tinerii de azi, însă, nu văd nici o diferenţă între consumul de tutun, alcool şi cel de droguri ilegale uşoare deşi, ar trebui să fie conştienţi că, separat de efectul dăunător al drogului în sine, chiar şi implicarea întâmplătoare sau experimentarea acestora este o activitate ilegală şi se poate solda cu dosar penal.

Alarmant este faptul că sunt foarte tineri dar şi că, mulţi dintre ei se înscriu din start în categoria „greilor", studiile indicând o trecere într-un timp relativ scurt, de la consumul de droguri uşoare - canabis, marijuana - la consumul de droguri tari (heroina şi drogurile de sinteză). Consumul de heroină injectabilă va determina la rândul lui consecinţe dramatice pe termen mediu şi lung asupra sănătăţii publice prin înmulţirea simţitoare a cazurilor de SIDA, hepatită B,C, tuberculoză.

Tinerii care devin dependenţi de consumul de droguri vor deveni în scurt timp delincvenţi de drept comun, asta întrucât printre metodele prin care obţin bani pentru „o linie", pe lângă furtul banilor din casa părinţilor şi vânzarea bunurilor de valoare de la domiciliu, se numără adesea spargerea maşinilor şi vânzarea „ponturilor" pentru apartamente în care se poate „opera".

Cu toţii suntem afectaţi intr-un fel sau altul de traficul de droguri. Amploarea problemei actuale a narcoticelor depăşeşte preocupările forţelor de ordine şi ale lumii medicale, constituind o ameniţare pentru ordinea economică si socială a lumii.

Dar ce este de fapt drogul ?

Din punct de vedere farmacologic, drogul este substanţa utilizată de medicină şi a cărei administrare abuzivă (consum) poate crea dependenţă fizică şi/sau psihică ori tulburări grave ale activităţii mentale, percepţiei, comportamentului, cunoştinţei.

Sensul clasic al termenului este considerat a fi (definiţia dată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii), „acea substanţă care, odată absorbită de un organism viu, poate modifica una sau mai multe funcţii ale acestuia” .

Clasificări ale drogurilor:

I. - droguri legale, admise: cofeina, tutunul, alcoolul;

- droguri ilegale: fac obiectul unor convenţii internaţionale sau legi naţionale (în România - menţionate de Legea 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri).

II. după modul de acţiune asupra Sistemului Nervos Central (SNC), drogurile ilegale sau „de abuz” se clasifică astfel:

- stimulente ale SNC: cocaina, amfetamine, crack;

- depresive ale SNC: opiacee (opiu, morfina, heroina, metadona, petidina, codeina), barbiturice, tranchilizante;

- perturbatoare ale SNC: cannabis, LSD, Ecstasy, PCP, Mescalina, Psilocybina, Psilocyna.

Consumul de droguri poate avea consecinţe grave asupra vieţii tinerilor:

• accidente de maşină – consumul de droguri este una din cauzele principale ale accidentelor de maşină în care sunt implicaţi adolescenţii şi tinerii;

• violenţă şi delicvenţă – adolescenţii care consumă droguri (chiar şi pentru prima dată!) sunt predispuşi la violenţă şi comportamente delicvente;

• comportamente sexuale de risc – responsabilitatea este afectată sub influenţa alcoolului sau drogurilor, astfel că riscul pentru sarcini nedorite, infectarea cu BTS sau SIDA este foarte mare;

• costuri emoţionale – consumul de droguri îţi scade stima de sine, eşti mai deprimat, mai agresiv, îţi pierzi respectul prietenilor, ai probleme cu părinţii şi cu şcoala;

• suicidul – în multe cazuri consumul de droguri duce la suicid.

Portretul comportamental direct şi indirect al tânărului consumator de droguri

trebuie recunoscut imediat de consilier şi necesită luarea de măsuri imediate. Cele mai cunoscute comportamente sunt:

• schimbarea bruscă a comportamentului, elevul nu mai este aşa cum era înainte;

• trece fără motiv de la bucurie la tristeţe;

• devine agresiv fără motiv;

• îşi pierde apetitul chiar şi pentru alimentele favorite;

• îşi pierde interesul faţă de şcoală şi activităţile preferate (film, muzică, artă, sport, lectură);

• are probleme financiare şi îi dispar lucruri de valoare;

• îşi schimbă cercul de prieteni, pe care însă îi ascunde şi nu vorbeşte despre preocupările lor;

• devine iritat şi necomunicativ când cineva îi adresează întrebări despre consumul de alcool sau droguri, neagă că ar avea o problemă;

• are probleme de memorie – uită evenimente care s-au petrecut în timpul consumului de alcool sau droguri;

• absentează nemotivat de la şcoală, rămâne corigent sau chiar repetent.

Fisiere in arhiva (3):

  • chestionar consum droguri.doc
  • Prevenirea Consumului de Droguri.doc
  • Prevenirea Consumului de Droguri.ppt