Probleme Psihologice la Copiii cu Părinții Plecați la Muncă în Străinătate

INTRODUCERE

Migraţia părinţilor în căutarea unui loc de muncă care să aducă stabilitate materială familiei este unul dintre procesele sociale care au influenţat şi influenţează profund societatea românească actuală. În acest context pot afirma că milioane de cetăţeni români au ales această opţiune, în primul rând gândindu-se la binele celor dragi lor. Plecarea din ţară la muncă a părinţilor are atât efecte pozitive, cât şi efecte negative asupra copiilor rămaşi acasă. Principalele efecte pozitive sunt legate de bunăstarea materială a copiilor (îmbunătăţirea condiţiilor de locuire, telefon mobil, computer etc.). Ca importanţă a efectelor negative remarc faptul că plecarea unuia dintre părinţi determină, în unele cazuri, o deteriorare a relaţiei copilului cu părintele rămas acasă. Importante efecte negative se întâlnesc la nivel psihologic. Specialiştii confirmă existenţa unei asocieri semnificative între absenţa ambilor părinţi sau doar a unuia şi frecvenţa simptomelor de deprimare la copii.

Deşi uneori diferenţele între copiii de migranţi şi cei ai căror părinţi nu au plecat de lângă familie, sunt relativ mici, în ceea ce priveşte comportamentele deviante, totuşi plecarea părinţilor reprezintă un factor de risc. Copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate au un profil asemănător cu cei ce trăiesc în familii monoparentale ca urmare a despărţirii părinţilor sau a decesului unuia dintre ei. Acest lucru arată că, deşi plecarea la muncă este deseori temporară, efectele asupra copiilor pot fi similare cu cele ale pierderii unui părinte prin divorţ sau deces. Copiii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate ar trebui consideraţi în situaţie de risc. Este deosebit de important să se rezolve criza de psihologi în şcoli, mai ales din cele din mediul rural. Instituţiile abilitate din punct de vedere social ar trebui să construiască un set de servicii sociale ce pot fi oferite copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi temporar în străinătate. Acestea ar trebui să includă în principal, consiliere specială, ajutor în procesul de învăţare, condiţii de petrecere a timpului liber în activităţi organizate în comun cu alţi copii, vizite la domiciliu.

Motivarea temei: am ales această temă de cercetare întrucât plecarea părinţilor la muncă in străinătate este un fenomen care ia amploare şi care poate duce la destrămarea familiei,iar un al doilea motiv ar fi unul subiectiv, deoarece chiar eu sunt unul din adolescenţii care se confruntă cu plecarea părinţilor în străinătate şi îmi este mai uşor să vorbesc despre această temă din propria experienţă.

Actualitatea temei: consider că fenomenul migraţiei reprezintă o problemă extrem de presantă în ţara noastră, pentru cei mici rămaşi acasă în grija rudelor sau a altor persoane. Datorită lipsei locurilor de muncă şi a salariilor mici, mulţi părinţi sunt nevoiţi să-şi abandoneze temporar copiii pentru a munci în străinătate. Acest fenomen a creat dezechilibre care demonstrează că suntem puţin pregătiţi, ca ţară, să atenuăm urmările negative ale migraţiei asupra copiilor. Dar, cu toate aceste, se fac eforturi continue la nivel de instituţii pentru a veni în mod real în sprijinul copiilor rămaşi acasă, prin adaptarea legislaţiei, prin crearea unor noi servicii sociale, prin cooptarea în această problematică a instituţiilor neguvernamentale etc.

Obiectivele lucrării: Am dorit ca pe parcursul acestei lucrări să evidenţiez următoarele obiective:

- determinarea particularităţilor specifice situaţiilor de risc social în cazul copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate;

- evaluarea capacităţii acestora de a depăşi situaţiile dificile în care se află în contextul protecţiei sociale;

Cuprinsul lucrării: Pentru a realiza o bază teoretică a ceea ce urmează să evidenţiez pe parcursul lucrării mele, în Capitolul I am analizat aspecte generale legate de “Fenomenul migraţiei şi impactul asupra familiei” Am făcut acest lucru prin definirea conceptului de “familie” cu tot ceea ce înseamnă aceasta: tipuri, funcţii, şi nu în ultimul rând am detaliat teoretic “Migraţia” ca fiind un factor destabilizator al familiei.

În Capitolul II aduc în atenţie “Copilul” ce aparţine familiei şi care sunt în principal “nevoile” acestuia. Am considerat că “ataşamentul” copiilor faţă de adulţii din viaţa lui este deosebit de important pentru dezvoltarea adultului de mai târziu şi am enumerat cele mai importante tipuri de ataşament.

Capitolul III este cel în care dezvolt noţiunile teoretice legate de “abandonul temporar” şi exemplific prin “Teoria lui Piaget”, prin “ Teoria dezvoltării psihosociale a lui Erikson” şi prin “Teoria lui Kohlberg”. “Efectele psihocociale ale abandonului temporar asupra copiilor”, fac obiectul Capitolului IV al lucrării mele. Aici menţionez noţiuni ce ţin de “anxietatea, fobiile şi riscurile” la care sunt expuşii copiii rămaşi acasă la diferite persoane din anturajul părinţilor lor. În Capitolul V, prezint partea de cercetare şi anume “Aria cercetării” şi metodele la care am apelat pentru a putea obţine datele ce îmi sunt necesare pentru a realiza analiza şi interpretarea datelor.

Pentru aceasta mi-am stabilit următoarele ipoteze :

1. Dacă minorii se confruntă cu situaţia plecării în străinătate a părinţilor, atunci ei vor prezenta serioase probleme psiho-comportamentale.

2. Plecarea părinţilor în străinătate are ca rezultat înrăutăţirea situaţiei şcolare a copiilor.