Probleme tineri

Recunoasterea tinerilor ca o categorie sociala distincta, cu o problematica

specifica, si necesitatea interventiei coordonate în sprijinul tinerilor prin politici

sociale în domeniu s-a impus relativ recent în România (Planul national de actiune

pentru tineret pentru România (PNA-T). Acest prim document programatic în

domeniul politicilor pentru tineret a fost adoptat în anul 2001).

Pornind de la ideea ca este dezirabila o îmbunatatire a participarii tinerilor la

decizie, indiferent de domeniul aflat în discutie, studiul de fata propune o abordare

a acestui subiect printr-o metoda mai putin aplicata pâna acum în România 

metoda Delphi. Persoane care, prin natura activitatii pe care o desfasoara (fie ca

cercetatori, fie ca activisti în domeniul organizatiilor pentru tineri, fie ca decidenti),

cunosc îndeaproape situatia tinerei generatii au fost invitate sa dezbata problemele

tinerilor din România contemporana, sa-si exprime opinia referitoare la principalele

obstacole care blocheaza participarea tinerilor la decizie, în diferite domenii

(economic, politic, al societatii civile) si sa formuleze solutii privitoare la

îmbunatatirea participarii.

Materialul prezinta, în maniera detaliata, rezultatele consultarii acestei

categorii definite generic ca experti în domeniul tinerilor, prin metoda Delphi, în

cadrul proiectului Institutului de Cercetare a Calitatii Vietii Tinerii si decizia la

diferite niveluri, desfasurat în vara anului 2003. Studiul este structurat în doua

parti: o prima parte, dedicata descrierii modalitatii de aplicare a metodei Delphi1,

urmata de prezentarea rezultatelor, organizata sub trei teme: probleme ale tinerilor

în societatea româneasca contemporana, obstacole în participarea tinerilor la

1 Aplicat pentru prima oara în anii 50, Delphi-ul a devenit, o data cu dezvoltarea tehnologiei

de comunicare (în special, raspândirea e-mailului), larg utilizat, în mod particular în studii de

prognoza. Metoda consta în consultarea repetata a unui esantion panel de experti asupra unor

probleme care nu pot fi elucidate prin recursul la informatiile acumulate în momentul realizarii

studiului în domeniul respectiv. Specificul sau sta în tratarea expertilor ca grup, desi raspunsurile la

întrebarile incluse în formularul Delphi sunt elaborate individual, în conditii de absoluta anonimitate.

Participantii au posibilitatea reconsiderarii propriei opinii/evaluarii opiniei celorlalti prin feed back-ul

asigurat în fiecare runda de consultare de echipa de cercetare.

Esantionul nu are reprezentativitate statistica pentru o categorie de populatie etichetata numai

în cadrul studiului, în functie de problematica abordata, ca experti, iar rezultatele pot fi complet

diferite, în conditiile altei compozitii a grupului de respondenti. Valoarea sa ca metoda rezida, în

special, în ideile generate si în încercarea de stabilire a consensului între participanti asupra diferitelor

opinii exprimate individual.

CALITATEA VIETII, XV, nr. 34, 2004, p.

2 MONICA CONSTANTINESCU

decizie (domeniul economic, politic, viata societatii civile), solutii ale expertilor

pentru îmbunatatirea participarii tinerilor.

ASPECTE METODOLOGICE

Propunându-si elaborarea unei strategii cu scopul explicit al îmbunatatirii

participarii tinerilor la decizie, la diferite niveluri, în diferite sfere ale vietii

socioeconomice, proiectul de cercetare Tinerii si decizia la diferite niveluri a

inclus conceperea si realizarea unui studiu de tip Delphi de consultare a expertilor.

Argumentele care au stat la baza initierii unui studiu de tip Delphi în cadrul

acestui proiect sunt legate, în primul rând, de importanta expertilor în domeniul

tineretului, ca posesori ai unei cunoasteri aprofundate a domeniului. Adaugând

componenta experti, proiectul, în ansamblul sau, a acoperit o larga paleta din

actorii implicati în realizarea si implementarea unei strategii vizând participarea

tinerilor. Pe de alta parte, optiunea pentru Delphi, în defavoarea altor metode s-a

bazat pe câteva dintre avantajele sale: evitarea blocajelor induse de focus-grup

(discutia de la distanta în conditii de anonimitate); posibilitatea reconsiderarii

propriei opinii, pe masura aflarii opiniei celorlalti participanti la studiu.

Studiul a fost conceput pentru a se desfasura în doua runde, cu participarea a

doisprezece experti în prima runda si opt în cea de-a doua, urmarind trei puncte de

interes pentru problematica noastra: probleme ale tinerilor în ziua de astazi,

obstacole în calea participarii tinerilor (trei domenii considerate: domeniul

economic, politic, societatea civila) si solutii, în opinia expertilor, pentru

îmbunatatirea participarii (fiind considerate aceleasi trei domenii).

Tinând cont de tipul întrebarilor, selectia subiectilor a fost ghidata de ideea

cuprinderii unei arii cât mai largi de expertiza, incluzând reprezentanti din sfera

cercetarii/învatamântului superior, cu preocupari în domeniul tinerilor,

reprezentanti ai societatii civile cu o bogata experienta în activismul tinerilor,

reprezentanti ai autoritatilor centrale (structuri dedicate tinerilor), lideri ai

organizatiilor de tineri. Identificarea efectiva a persoanelor participante la studiu sa

desfasurat pe principiul bulgarelui de zapada, pornind de la un numar redus de

experti2 si având în vedere asigurarea reprezentativitatii unor institutii-pilon pentru

acest domeniu3. Initial, au fost contactate telefonic un numar de cincisprezece

persoane, douasprezece dintre acestea participând, efectiv, la prima runda de

consultare (procentul de participare: 80%) (pentru o lista a institutiilor din care au

2 Consultarea initiala a mai multor persoane, selectate pe baza recunoasterii de care se bucura

ca experti în domeniu, pentru completarea listei finale de participanti la studiu s-a bazat pe ideea

excluderii efectului de grup.

3 Raspunsurile formulate de persoanele participante la studiu nu reflecta pozitii oficiale ale

organizatiilor din care fac parte, ci sunt expresii ale opiniilor personale.

PERCEPTIA EXPERTILOR ASUPRA PARTICIPARII TINERILOR 3

fost selectati expertii si compozitia esantionului final pentru runda I, vezi Anexa

1).