Proiect Voluntariat - Prevenirea Consumului de Droguri

I. INTRODUCERE

Mai raspândit decât molimele Evului Mediu, traficul si consumul de droguri constituie un pericol grav la adresa umanitatii cu repercusiuni grave în plan economic si social.

În fiecare an luam la cunostinta din diverse mijloace de informare despre faptul ca sume importante, de ordinul miliardelor de dolari americani sunt deturnate spre scopuri antisociale, traficantii si bandele sfidând legile si autoritatile.

Pe de alta parte, milioane de oameni se adauga anul celor cazuti deja prada „mortii albe”, un procent alarmant intrând în tristul cortegiu al celor iremediabil pierduti pentru societate. Miile de lucrari publicate scot în evidenta nocivitatea drogurilor si consecintele nefaste asupra individului si societatii. Rezultatele sunt însa departe de-a satisface pe cineva.

Câstigurile fabuloase îi fac pe traficanti sa-si asume riscuri de orice fel pentru a introduce drogurile pe piata ilicita. Nici multitudinea de tratate internationale, la care au aderat majoritatea statelor lumi, nu au condus din pacate, la eradicarea acestui „cancer” al lumii contemporane. Dar, sperantele exista.

Lupta împotriva acestui flagel este a tuturor si realitatea demonstreaza ca progresele obtinute sunt situate în zonele în care factorii implicati au avut în vedere toate aspectele problemei: abuz, aprovizionare, productie, trafic, tratament.

Pentru tara noastra, fenomenul consumului de droguri a început sa devina o problema, începând cu schimbarile sociopolitice din anii 1990, când România a intrat în atentia traficantilor de droguri ca teritoriu de tranzit, depozitare si comercializare, consum ilegal al drogurilor. O data cu adoptarea principiilor democratice si cu limitarea controlului exercitat de autoritatea statala asupra libertatilor individuale, climatul „septic” creat de politica totalitara si de institutiile de represiune a disparut.

Principala categorie de populatie vulnerabila la consumul de droguri o constituie, fara îndoiala, tinerii. Populatia tânara este mult mai deschisa la nou, la risc, mai dispusa sa încerce noi experiente. În plus, în locul mass-media riguros cenzurate, a aparut o explozie nediscriminativa a informatiei vehiculate, cetatenii fiind tinta unui bombardament informational masiv în care consumul de droguri este deseori prezentat ca o alternativa (recunoscuta ca indezirabila social) de a face fata vietii.

Pentru un numar ridicat de tineri, motivatia initierii consumului o reprezinta dorinta de a se simti bine, de a fi acceptati de anturaj. Acest fapt ridica problema strategiilor de ocupare a timpului liber ca o alternativa la consumul de droguri. Astfel, conform rezultatelor Evaluarii Rapide realizate de ANA în anul 2003 si cele ale Studiului National privind cunostintele, atitudinile si practicile referitoare la consumul de droguri, realizat în 2004 de A.N.A, a reiesit ca în ceea ce priveste cererea de tratament, între anii 1998-2004, grupa de vârsta 15 -19 este a doua ca reprezentare dupa grupa de vârsta 20-24 de ani. De asemenea, conform studiului national privind consumul de tutun, alcool si droguri ilicite „ESPAD 2003”, efectuat pe un esantion de elevi în vârsta de 16 ani, prevalenta consumului de droguri legale este de 64% pentru tutun, un procent de 80% dintre acestia au consumat cel putin o data alcool, iar consumul de amfetamine s-a dublat, si cel de ecstasy s-a triplat.

Semnalele si informatiile existente despre traficul si consumul ilicit de droguri impun ca o necesitate reactia autoritatilor si societatii civile pentru prevenirea si combaterea acestui fenomen.

Abuzul de substante este considerat unul dintre riscurile conexe majore infectiei HIV în România. Dupa cum se stie, riscul de infectare cu HIV, hepatita B si C in cazul in care sunt folosite in comun ace si seringi pentru administrarea drogurilor injectabile este foarte mare. In plus, consumul de droguri, legale sau ilegale, pot limita capacitatea de a lua masuri de prevenire a bolilor cu trasmitere sexuala si a infectiei cu HIV pentru ca dupa consumul, de exemplu al alcoolului, este posibil ca persoana care a utilizat drogul sa uite sa mai foloseasca prezervativul sau sa-l foloseasca incorect.

În acest sens, o prioritate pentru Agentia Nationala Antidrog o constituie organizarea activitatilor de prevenire primara, centrate pe evitarea aparitiei fenomenului de consum, prin promovarea unor masuri educative, sociale, legislative adresate populatiei.

II. JUSTIFICARE

Prevenirea consumului de droguri este stringenta. Numarul consumatorilor de droguri este în crestere, iar moartea alba face zilnic victime printre cei neavizati. Prin consecintele medicale si socio-profesionale acest fenomen nu reprezinta numai o problema individuala, ci si de sanatate publica.

Campania „LITORAL FARA DROGURI ” prin activitatile propuse se încadreaza în :

1. Strategia Nationala Antidrog 2005-2012, raspunzând urmatorului obiectiv „Initierea si derularea de catre autoritatile administratiei publice locale a unor proiecte în parteneriat public/privat, de interes local, pentru protectia comunitatilor proprii, cu sprijinul centrelor judetene de prevenire, evaluare si consiliere antidrog si Autoritatii Nationale pentru Tineret”, prin activitatea 1.2 „Promovarea si derularea anuala la nivelul fiecarui judet de campanii antidrog pentru protectia comunitatilor proprii.”.

2.Programul de Guvernare 2005-2008, cap.21, pct. B. Implicarea tinerilor în viata publica, respectiv masurile:

c) stimularea serviciului de voluntariat în domeniul social, de învatamânt

d) stimularea vietii asociative a tineretului, prin:

dezvoltarea de parteneriate între organizatii de tineret si autoritati locale, institutii, structuri private;

3.Planul National de Actiune pentru Tineret si HG 198/2002 de înfiintare, cu modificarile si completarile ulterioare: HG 410/2004, OUG 17/2005 si HG 23/2006, prioritatile strategice ale Agentiei pentru anul 2006 si anume :

- Sporirea participarii civice, cultural-educative a tineretului;

- Atenuarea impactului factorilor de risc asupra populatiei de tineri.