Prostituția - Fenomen Social

PROSTITUTIA – FENOMEN SOCIAL

Sexualitatea umana în general si cea devianta în special reprezinta o tematica fascinanta, care angajeaza deopotriva judecati morale si evaluari stiintifice. Orice discutie în acest domeniu implica referiri la moralitate, moravuri, traditii si obiceiuri apartinând unei societati. Astfel sexualitatea nu este numai o problema de biologie umana, ci o problematica cu continut social si cultural, care intra în aria de preocupari a sociologilor, psihologilor, psihiatrilor, antropologilor, istoricilor si juristilor.

O lunga perioada de timp problemele legate de sexualitatea umana au fost supuse prejudecatilor conform carora orice discutie despre sex era calificata ca fiind imorala, indecenta sau opusa conventiilor lumii sociale. Aceste prejudecati corespundeau de fapt unui gen de „castrare intelectuala" aflata în concordanta cu spiritul lumii burgheze. O mare parte din ele transpar si astazi în atitudinile unor categorii de public pentru care sexualitatea reprezinta o problema prea intima si prea „secreta" pentru a fi un subiect de interes colectiv. Bineînteles, multe din prejudecatile de altadata au fost înlaturate o data cu larga raspândire a mesajelor mass-media cu privire la sex si cu amplificarea preocuparilor în domeniul educatiei sexuale. Spre deosebire de sexualitatea pur biologica caracteristica regnului animal, sexualitatea umana este marcata de influenta factorilor sociali si culturali, de presiunile exercitate de normele si valorile sociale, care controleaza impulsurile strict biologice si le canalizeaza spre cai dezirabile din punct de vedere social. Viata sexuala a omului este mai putin o functie a unor necesitati biologice pure si mai mult o expresie a conduitelor si atitudinilor modelate de societate. Data fiind diversitatea si variabilitatea culturala nu se poate spune ca exista un singur model cultural al sexualitatii umane în functie de care sa se poata judeca „abaterile" sau formele de „devianta", ci exista o pluralitate de modele în raport cu care devianta sexuala devine o notiune relativa, astfel ca ceea ce într-o anumita societate poarta eticheta de deviant, în alte societati sau perioade istorice este definit ca un fenomen normal. Chiar si în cadrul aceleiasi societati exista forme variabile de sexualitate si grade diferite de toleranta fata de abaterile de la modelul evaluat ca fiind socialmente dezirabil.

Viata sexuala se îmbina cu întreaga istorie si evolutie umana. În tot cursul istoriei umanitatii sexualitatea s-a aflat într-o strânsa legatura cu magia, religia si traditiile legate de cultul sacrului. Marile zeite asiatice erau divinitati ale rodniciei si fertilitatii, slujite atât de fecioare, cât si de curtezane. Orice femeie trebuia sa petreaca cel putin o noapte în templul zeitei babiloniene Myllita practicând orgia cu caracter sacru. La una din populatiile africane nuntile si nasterile gemenilor se sarbatoreau prin orgii. În Prusia orientala exista obiceiul ca o femeie goala sa mearga pe câmp si sa semene mazarea. În Finlanda, semintele erau aduse la câmp în camasa menstruala, în pantoful unei prostituate sau în ciorapul unui bastard pentru ca, prin contactul cu obiecte purtate de persoane erotizate, ele sa-si sporeasca rodnicia. În unele ritualuri indiene, boabele de orez întruchipau sperma fecundatoare. În China, cu multa vreme în urma, tinerii si tinerele întretineau în timpul primaverii raporturi sexuale direct pe pamântul gol având convingerea ca actul lor favorizeaza germinatia. În România „paparudele" (femei nude) se cufundau în apa pentru a înlatura seceta.

În Evul Mediu sexualitatea a fost influentata în mare masura de dogmele religioase ale Bisericii catolice. Astfel erau condamnate placerea erotica si relatiile sexuale, acordând o înalta pretuire virginitatii, castitatii si celibatului. Singura justificare a sexualitatii o reprezenta procrearea, sexualitatea ca atare fiind considerata o dorinta carnala cu caracter animalic, care împiedica mântuirea sufletului. Reglementarile cu privire la sexualitate elaborate de biserica crestina au modelat în cea mai mare masura convingerile si normele existente în societatile moderne ori contemporane.