Recenzie - Contemporary Urban Sociology

William G. Flanagan este profesor de sociologie la Colegiul Coe din Iowa. Această carte oferă un raport actualizat al problemelor şi dezbaterilor din cadrul sociologiei urbane contemporane. Face o analiză critică asupra fiecărei orientări teoretice majore din domeniu, asigură o scurtă introducere istorică fiecărei teorii aducând în evidenţă dezbaterea curentă teoretică.

Urbanismul clasic şi teoria comunităţii urbane, care investighează efectele pe care le au oraşele asupra oamenilor ce le populează, au acaparat domeniul pe parcursul primei jumătăţi a secolului XX. Autorul juxtapune aceste teorii – care argumentează pentru şi împotriva efectului de alienare al oraşelor – şi explică durabilitatea contribuţiei lor în domeniu. Dezvoltată în acelaşi timp, dar urmând trasee oarecum diferite, ecologia urbană investighează structura spaţială şi tiparele ascunse ale oraşului, cum sunt descrise în capitolul 2. În anii ’70, economia politcă a devenit o metodă ascensională în domeniu. Această teorie, descrisă în capitolul 3, susţine că cea mai mare influenţă asupra structurii oraşului o are capitalismul global. Autorul punctează de asemenea dezvoltarea recentă a teoriei sistemului global şi aplicarea sa asupra oraşelor lumii a treia. Ultimul capitol descrie teoria postmodernistă a anilor ’80 – care vizează studiile locale şi efectele provocate de acţiunea umană deliberată – şi implicaţiile asupra studiului sociologiei urbane. Aderenţii la aceste stiluri conceptuale contribuie la dezbaterile actuale din domeniu, creând un volum de sinteză foarte necesar.

Introduction

(Introducere)

Cum oraşele reprezintă o reţea complexă de cauze şi efecte, delimitarea zonei teoretice a sociologiei urbane apare ca un scop greu de realizat. La începutul secolului XX, Max Weber alege oraşul medieval ca model urban, însă în contemporaneitate lumea oraşelor a suferit o schimbare dramatică. În ciuda expansiunii progresive de la oraş la metropolă, urbanizarea rămâne un proces centralizat. Pentru a eficientiza procesul de înţelegere a schimbării sociale trebuie vizate centrele regiunilor urbane unde este concentrată şi exercitată puterea.

„The nominal identifying feature of urban sociology is a geographic rather than a sociological object: urban sociology is a sociology identified with space rather than with a unit of social organization.” (Caracteristica nominală identificatoare a sociologiei urbane este un obiect geografic, mai degrabă decât sociologic: sociologia urbană este o sociologie identificată cu spaţiul mai degrabă decât o unitate a organizării sociale- pg.3).

Este importantă legătura ce se stabileşte între identităţile nominale ale disciplinei - localităţile urbane şi domeniile mai largi de acţiune care constituie baza contextului în care sunt analizate procesele sociale. Sociologia urbană confirmă supoziţia conform căreia oraşele constituie adevărate arene ale comportamentului, ale elementelor dinamice ce aparţin ecologiei sociale, locuri în care omul este în permanentă căutare de relaţii, de legături care să-i ofere un înţeles. Oraşele au devenit atât câmpuri de luptă moderne pentru conflictul dintre clasele sociale cât şi spaţii ce modelează deciziile luate de indivizi. Sociologia urbană contemporană se întrepătrunde cu alte domenii de activitate cum ar fi antropologia, geografia, istoria, economia politică şi nu ar fi adecvată teoretizarea ei fără a ţine cont de acestea. Sociologia conţine multe concepte noi ce pornesc de la un corp comun, fundamentul de idei care suferă o serie de extinderi şi dezbateri.

Capitolul 1 trece în revistă discuţiile despre urbanism şi comunitatea urbană, actualizându-le. Conflictul dintre organizarea urbană şi aspiraţia spre o relaţie de apropiere între vecini şi în cadrul comunităţii oferă o mulţime de probabilităţi studiate în primul capitol.

Capitolul 2 are în vedere ecologia urbană, ca o subdiviziune distinctă a studiilor urbane, care a suferit o serie de transformări. Cercetătorii contemporani sunt încă predispuşi să comenteze dacă modelul unui anumit oraş pe care îl studiază sugerează zone concentrice sau o dezvoltare sub formă de stea; aşadar ecologia rămâne o componentă importantă a sociologiei urbane cu modele clasice care răzbat până în contemporaneitate. Aceasta se divide în tendinţe empiriste şi teoretice. Întrebarea ce vizează posibilitatea legăturii dintre ecologia urbană şi economia politică, într-o asemenea măsură încât să nu afecteze identitatea ecologiei, rămâne deschisă.

Capitolul 3 vizează problemele legate de urban ale economiei politice din cadrul naţiunilor înstărite. Economia politică urbană din zilele noastre este marcată sub forma unei simple preocupări în cadrul domeniului mai vast al schimbării economice. Astfel, schimbarea locală rămâne un produs al evenimentelor globale.

Punctul de interes al capitolului 4 este reprezentat de sociologia urbană a Lumii a Treia care a rămas, până recent, în afara preocupărilor sociologiei urbane, însă dezvoltările teoretice ce au avut loc în ultimii 20 de ani o aduc în prim plan.

Capitolul 5 examinează problema localizării care ameninţă să acapareze, să diminueze alte probleme ale sociologiei urbane din ultimii 10 ani. Capitolul 5 se încheie cu o discuţie critică asupra implicaţiilor pe care le presupune o acţiune în afara principiilor structurale.