Restaurarea Monumentelor Culturale Iasi

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Restaurarea Monumentelor Culturale Iasi.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 39 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domenii: Sociologie, Arta

Cuprins

CAPITOLUL I
1. Introducere
2. Tema
CAPITOLUL II
1. Concepte
2. Teorii despre cultura
3. Prezentarea institutiei Palatul Culturii din Iasi
CAPITOLUL III
1. Documentare
2. Legislatie
3. Interviu
4. Observatii si concluzii
CAPITOLUL IV
1. Bibliografie

Extras din document

Societatile actuale, inclusiv cea romaneasca, se afla intr-o continua schimbare, modificarile putand fi intalnite in toate domeniile si la toate nivelurile. Elementele noi apar din ce in ce mai mult, modificandu-se modul de a gandi, actiona, modul de a privi societatea in ansamblul ei.

In prezent domeniul politic si cel economic ne acapareaza din ce in ce mai mult atentia, fiind foarte interesati si acaparati de problemele actuale si tot mai putin de ceea ce a fost si ceea ce am mostenit de la predecesorii nostri.

Din aceasta cauza. Partea practica in domeniul cultural este destul de saraca, si aici ne referim la cat de bine sunt intretinute vestigiile istorice, muzeele, bibliotecile, etc. Potrivit datelor statistice obtinute din Anuarul Statistic pe 2004, bugetul alocat culturii si in special fondurile pentru refacerea si restaurarea monumentelor sunt tot mai mici. Din aceasta cauza se incearca tot mai mult atragerea unor sponzorizari sau se apeleaza la opinia publica prin derularea unor programe ce urmaresc atragerea de fonduri de la cetateni. In acest sens se deschid diferite conturi si se duce o intensa campanie publicitara cu ajutorul mass-media. Probabil unul dintre cele mai graitoare proiecte de acest gen a fost cel intitulat  BUCOVINA PENTRU BUCOVINA prin care se urmarea atragerea de fonduri pentru refecerea menestirilor din aceasta zona a tarii. Acest proiect este foarte puternic mediatizat, seusindu-se astfel strangerea unor sume foarte importante pentru atingerea obiectivului urmarit.

Insa acest lucru nu este suficient, fiind necesara o implicare mai profunda a autoritatilor in incercarea de rezolvare a acestor probleme.

Asadar, de multe ori motivul din cauza caruia monuumentele istorice ajung intr-o situatie ingrijoratoare esti lipsa banilo, iar acesta suma creste cu atat cu cat creste si perioada de timp ce trece de la o renovare la alta.

Fie ca recunoastem sau nu, modul in care monumentele culturale sunt intretinute este o problema a societatii romanesti si ar trebui sa fim cu totii interesati de ea si sa incercam sa ne implicam in rezolvarea ei.

2.TEMA

Acest proiect de practica doreste sa puna aceent, asa cum se poate deduce si din argument, pe modul in care sunt pastrate edificiile nationale culturale.

Ar fi foarte multe de spus pe acesta tema, pentru ca in intreaga tara exista foarte multe monumente ( palate, manastiri, muzee, case memoriale, etc ) care se afla intr-o avansata stare de degradare, dar care, din lipsa de fonduri sau, uneori, din lipsa de interes din partea celor competenti de a face ceva, nu pot fi refacute sau cel puitn intretinute intr-un mod decent.

Din pacate nu ne putem referi la toate acestea si de aceea am luat ca exemplu PALATUL CULTURII DIN IASI, un monument foarte important pentru Iasi si Moldova, implicit pentru Romania si chiar Europa, el gasindu-se intr-o prezentare a unora dintre cele mai importante monumente istorice din Europa.

Ne-am oprit asupra acestei teme deoarece nu a fost suficient de mult exploatata si analizata. In pragul unei posibile globalizari e important sa ne regasim, sa pastram si sa promovam specificul romanesc.

Ipoteza de la care pornim si pe care dorim sa o demonstram pe parcursul urmatoarelor capitole este ca din cauza lipsei sau insuficientei fondurilor, Palatul Culturii se afla intr-un stadiu avansat de degradare.

Din mai multe motive am dori ca pe finalul studiului pe care dorim sa il facem, acesta ipoteza sa fie infirmata, insa asa cum arata si documentarea, pe care am realizat-o, acest lucru este putin posibil.

Activitatea pentru acest proiect de practica s-a desfasurat in perioada 28.06.2005  13.07.2005 , locatia principala fiind Palatul Culturii din Iasi.

Pe acesta cale dorim sa le multumim domnului director general al Complexului Muzeal National Moldova Iasi, Val Condurache, doamnei Chirila, sef de birou la departamentul tehnic si domnului inginer Simionescu pentru informatiile oferite si pentru sprijinul acordat in realizarea acestui proiect.

CAPITOLUL II

CONCEPTE

CULTURA  termen ce a avut, initial, un sens sinonimcu agri-cultura si a fost utilizat cu acest inteles pana in sec al XIX-lea. Intr-o lucrare celebra a unuia dintre elevii Scolii Le Play, E. Demolins, termenul este utilizat pentru a desemna trecerea de la arta pastoritului la cultura adica la cultura pamantului ( cultivarea lui).

In sec al XVIII-lea, Secolul Luminilor, se fixeaza termenului un inteles oarecum intelectualist, de educare a spiritului. In sec al-XIX-lea, odata cu marile scoli de antropologie, termenul este supus unur operatiuni de standardizare. Pentru E.F. Tylor termenul de cultura desemneaza ansamblul complex al cunostintelor, credintelor religioase, al artei, moralei, obiceiurilor si al tuturor celorlalte capacitati si obisnuinte pe care le dobandeste omul ca membru al societatii. Oamenii de stiinta si de cultura din secolul al optsprezecelea si începutul secolului al 19-lea si foarte multi dintre oamenii de azi identifica cultura si civilizatia pe care adesea le opun naturii. Astfel omenilor carora le lipsesc semnele culturii înalte par adesea mai naturali, si observatorii critica(sau apara) elementele culturii înalte care ar inhiba "natura umana". La sfârsitul secolului al XIX lea antroplogii au propus o definitie mai ampla culturii, pe care ei sa o poata aplica mai multor tipuri de societati. Ei au început sa argumenteze ca cultura este chiar natura umana, si îsi are radacinile în capacitatea universal umana de a clasifica experientele, de a le codifica si a comunica simbolic

Fisiere in arhiva (1):

  • Restaurarea Monumentelor Culturale Iasi.doc