Rolul religiei în formarea comportamentului adolescenților

1. Religia în societate.

Religia reprezintă credința în sacru sau divin, ansamblul practicilor rituale, totalitatea dogmelor, valorilor și instituțiilor asociate cu această credință. Se manifestă ca un tip de comportament uman referitor la ființe, forțe și puteri supranaturale. (C. Zamfir și L. Vlăsceanu, 1993)

Perpetuarea comportamentelor religioase și a atitudinilor religioase chiar și în perioada comunismului, dominată de ideologia ateistă, a dovedit că religia ''rămâne una dintre manifestările cele mai profunde ale sufletului uman.'' (C. G. Jung, Imaginea omului și imaginea lui Dumnezeu, București, Editura Teora, 1997, p. 21)

Orice societate își are propriile modele religioase, dimensiunea națională a vieții religioase fiind o mărturie a modului concret de răspuns al unei comunități naționale la nevoia de sacru.

În spațiul româneasc postdecembristă au fost înlăturate toate obstacolele de exprimare a libertății religioase. Descătușați de constrângerile sociale și ideologice, cetatenii își pot manifesta în prezent nestingheriți opțiunile cu privire la religie.

În școala românească s-a făcut dintotdeauna educație religioasă, cu excepția perioadei totalitariste. După anul 1989 educația religioasă a revenit printre disciplinele de studiu din învățământul primar, gimnazial și liceal. Patriarhul Daniel afirma că ''anii grei ai dictaturii comuniste ne-au învățat să nu mai dorim cultură fără credință, știință fără spiritualitate, materie fără spirit, cunoaștere fără comuniune, filozofie fără speranță și, îndeosebi, școală fără suflet, adică educație fără religie, mai ales la vârsta întrebărilor existențiale și a formării spirituale

a tinerilor.”

2. Obiectivul cercetării.

Avand în vedere că în ultimul timp în societate au apărut păreri contradictorii referitor la religie, am decis să efectuăm o sondare a percepției adolescenților, deoarece aceștia au beneficiat de-a lungul procesului de școlarizare, pe o perioadă destul de însemnata, de educația religioasă.

Ne-am propus să identificam obiectiv principalii factori care acționează asupra conduitei adolescenților și ponderea educației religioase în acest proces.

3. Comportamente evaluate și măsurate.

- atitudinea față de religie

- comportamentul religios

- aplicarea și respectarea valorilor specifice moralei creștine

4. Variabilele implicate sau avute în vedere.

Variabile dependente:

- comportamentul religios, cu cele trei dimensiuni: practici religioase cotidiene, poziționare activă și practici religioase profunde

- comportamentul prosocial, cu cele trei dimensiuni: implicare socială, generozitate și comportament civic

Variabile independente:

- genul biologic, cu cele două nivele: masculin, feminin

- etapa școlară, cu cele 4 nivele: clasa a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a

- studiile părinților, cu 2 variabile: medii, superioare

5. Ipotezele cercetării.

Ipoteza 1. Religia are o influență benefică în viața adolescenților. (Anexa 1, întrebările 4-5)

Ipoteza 2. Există o legătură directă între educația religioasă (Anexa 2) și comportamentele prosociale. (Anexa 3)

Ipoteza 3. Personalitatea adolescenților proveniți din părinți cu studii medii este influențată în mai mare măsură de religie decât personalitatea celor care provin din părinți cu studii superioare. (Anexa 4)