Sfidările sfârșitului de mileniu - terorismul, traficul ilicit de droguri și de arme, traficul de persoane

Introducere

„Geopolitica e un produs şi un imperativ al zilelor noastre de viaţă planetară unificată.” I.Cornea, 1937

Geopolitica s-a născut ca o doctrină social-politică pe la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, prin contribuţia unor geografi germani, între care Fr.Ratzel, privind raporturile dintre state şi politica lor , pe de o parte, şi factorii geografici, pe de alta. Geopolitica s-a dezvoltat apoi într-un mod deformat, în special în Germania fascistă, în scopul justificării agresiunilor militare. Un rol deosebit de nefast l-a avut, în acest sens, generalul-geograf Karl Haushofer (şeful Institutului pentru Geopolitică, din Munchen). Intrată sub influenţa nefastă a nazismului, ştiinţa adevărată s-a restrâns la unele aspecte de geografie politică. După cel de-al doilea război mondial s-a revenit la geopolitică în sens de ştiinţă. Destul de rapid şi-a amplificat preocupările de la nivele locale şi statale la cele regionale şi globale, devenind o ştiinţă extrem de necesară atât pentru guvernanţi şi politicieni, cât şi pentru publicul larg.

Un dicţionar ca Larousse definea această ştiinţă ca fiind: „Studiul raporturilor care există între state şi politica lor, şi elementele naturale, ultimele determinându-le pe celelalte” (1966). Un dicţionar de geografie, francez (1970), includea şi elemente de geografie economică astfel: „Studiul raporturilor între factorii geografici şi acţiunile sau situaţiile politice”. În primul caz, determinismul factorilor fizico-geografici este obligatoriu, în cel de-al doilea caz se rămâne numai la raporturi determinanţi putând fi oricare din factorii intraţi în relaţii.

Terorismul

Terorismul constituie unul dintre fenomenele cele mai complexe dar şi controversate care se manifestă în diferite state şi regiuni geografice având cauze multiple:

• Naţionalismul exacerbat având rădăcini seculare în constituirea statelor moderne, care a generat în anumite situaţii separatismul etnic (religios) şi iredentismul;

• Prezenţa unor minorităţi etnice în cadrul diverselor state;

• Conflicte frontaliere între state;

• Diferenţe ideologice şi politice între state sau sisteme de state.

Într-o clasificare a terorismului mondial se pot deosebi următoarele tipuri:

Terorismul naţionalist se manifestă în diferite state de pe glob având condiţionări complexe de la un caz la altul.

În Orientul Mijlociu există poate cel mai pronunţat terorism de tip naţionalist din lume. Rădăcini care datează din antichitate şi reactivate în perioada postbelică prin apariţia statului Istrael (pe teritoriul palestinian în baza unor drepturi biblice) cât şi pe descoperirea şi valorificarea bogatelor zăcăminte de hidrocarburi din regiunea Golfului Persic. În acest context deosebit terorismul palestinian este destul de cunoscut şi mediatizat, coordonat de OEP care îşi are bazele în statele arabe vecine (Siria, Iordania) sau mai îndepărtate (Libia, Iran). Acţiunile teroriste palestiniene sunt concentrate îndeosebi asupra Istraelului, de cele mai multe ori materializate în atentate colective sinucigaşe.

De asemenea terorismul libanez îndreptat asupra Istraelului, finanţat uneori din exterior, făcând parte Jihad (războiul sfânt).

O altă zonă fierbinte în care se manifestă acest tip de terorism este regiunea Caucaz, în care manifestările naţionaliste au fost controlate în vremea comunismului. După prăbuşirea acestui sistem falimentar şi dezintegrarea URSS, a urmat o perioadă de recrudescenţă a naţionalismului.