Strategii de Dezvoltare în Mediul Rural

I.Problema cercetarii

Cunoaşterea dar mai ales dezvoltarea spaţiului rural sunt activităţi de importanţă vitală pentru o ţară, prin dimensiunea spaţiului rural, ca suprafaţă deţinută şi ca pondere a populaţiei ocupate în activităţi productive, servicii socio-culturale şi de turism Este cunoscut faptul că spaţiul rural al Europei reprezintă aproximativ 85% din suprafaţa sa totală şi afectează, direct sau indirect, mai mult de jumătate din populaţia europeană.

Spaţiul rural românesc cuprinde majoritatea suprafeţei României, deţinând, potrivit datelor statistice, o pondere de aproximativ 93,7%. Un loc aparte îl ocupă zona montană care are o pondere de aproximativ 32,7% din suprafaţa ţării, cu o populaţie de aproximativ 4 milioane de locuitori din care peste 2 milioane agricultori montani

Ponderea populaţiei rurale, dimensiunea suprafeţei ocupate de spaţiul rural şi nu în ultimul rând importanţa vieţii rurale pentru o ţară, fac ca problema dezvoltării spaţiului rural să capete dimensiuni şi importanţă natională şi internaţională.

Problema dezvoltării rurale este una din cele mai complexe teme ale contemporaneităţii, datorită faptului că presupune realizarea unui echilibru între cerinţa de conservare a spaţiului rural economic, ecologic şi socio-cultural ale ţării, pe de o parte, şi tendinţa de modernizare a vieţii rurale, pe de altă parte.

Studiul de faţă îşi propune o analiză a spaţiului rural cu accent asupra conceptului de dezvoltare rurală. Este de menţionat faptul că România se află în curs de implementare a modelului european de agricultură şi dezvoltare rurală Studiul constituie rezultatul unei cercetari întreprinse pe o perioadă de 3 luni. El sintetizează concluziile desprinse din investigaţia întreprinsă şi studierea documentelor acesteia, pentru a putea practic contura planul de dezvoltare.

Ancheta efectuată pe baza interviului luat primarului comunei a cuprins o gamă de probleme precum necesitatea dezvoltării rurale la nivel de comună, strategiile primăriei pentru dezvoltare rurală, dar şi accesarea de fonduri. Ancheta s-a mai axat deasemenea şi pe studierea documentelor puse la dispoziţie de către primărie în vederea observării domeniilor în cadrul cărora a fost necesară intervenţia pentru o bună dezvoltare, care au fost mijloacele de intervenţie şi dacă au avut loc rezultatele scontate.

Atât pe parcursul cercetării cât şi în prelucrarea datelor, am avut în vedere analiza sistemică a faptelor. Dezvoltarea rurală la nivelul comunei este într-o continuă evoluţie, rezultatele existând atât în documente cât şi la faţa locului, ceea ce a rezultata faptul că strategia adoptată de către primărie a fost una benefică şi cu rezultate pozitive.

Pornind de la cele mai sus amintite, constienti fiind de importanta implicării cetătenilor în

elaborarea unor proiecte de revitalizare si renovare rurala, prin cercetarea de fată urmărim să

evaluăm principalele probleme ale comunei si să identificăm principalele directii de actiune în scopul dezvoltării rurale, prin interogarea celor direct interesati – locuitorii comunei.

Comuna Corlateni are o suprafaţă de 5585 ha teren agricol, 2758 locuitori şi este alcătuită din 4 sate: Corlăteni, satul reşedinţă de comună, Carasa, Vlădeni şi Podeni.

Prima menţiune despre comuna Corlăteni apare în secolul al XV-lea, într-un document din anul 1487, prin care marele domnitor moldovean, Ştefan Cel Mare, confirmă surorii sale Ana stăpânirea satului Corlăteni.

Comuna Corlăteni este aşezată pe malul stâng al râului Jijia, la o distanţă de 12 km de municipiul Dorohoi şi se învecinează la sud cu calea ferată Dorohoi – Iaşi, pe o distanţă de 14 km.

Majoritatea locuitorilor comunei Corlăteni, lucrează în agricultură, existând doar 85 de salariaţi. În comună funcţionează o moară de grâu, trei mori de porumb, un atelier de fierărie – potcovărie.

Activitatea comercială se realizează prin cele 26 de unităţi care desfăşoară activităţi de comercializare de produse alimentare, băuturi şi tutun, precum şi alte tipuri de mărfuri cum sunt: cosmetice, articole electrocasnice, îmbrăcăminte, etc.

Legătura cu alte localităţi se realizează pe calea ferată, pe raza comunei existând trei puncte de oprire a trenurilor, iar transportul rutier se asigură doar pe relaţia Dorohoi – Corlăteni cu un autobuz care efectuează trei curse zilnice.

Învăţământul se desfăşoară în patru unităţi preşcolare, trei şcoli primare şi o şcoală gimnazială în cadrul căreia funcţionează două clase de arte şi meserii, profil agricol.

În comună există cămin cultural în satul Corlăteni cu o sală de spectacole de 200 locuri.

Există la centrul de comună o bibliotecă comunală cu 22 mii volume.

Activitatea sanitară este deficitară, fiind asigurată un singur medic care locuieşte în comuna Nicşeni şi o asistentă care locuieşte în comuna Dimăcheni, deşi în satul Corlăteni în spaţiul existent în Dispensarul Uman şi-ar putea desfăşura activitatea cel puţin cinci medici.

I. Ipotezele

Ipoteza de lucru impune analizei sociologice stabilirea unei relaţii cauzale, demonstrate statistic.

În cazul cercetării realizate am stabilit următoarea ipoteză de lucru:

H: Strategiile privind dezvoltarea rurală la nivelul comunei au avut rezultatele scontate în toate domeniile propuse.