Cuprins
- I. DATE GENERALE 3
- I.1. Poziţia geografică 3
- I.2. Suprafaţă, localităţi componente şi aparţinătoare 3
- I.3. Clima şi hidrografia 4
- II. POPULAŢIA MUNICIPIULUI AIUD 6
- II.1. Populaţia la recensământul din 2002 6
- II.2. Populaţia activă 10
- II.3. Probleme şi perspective 11
- III. DATE ECONOMICE 12
- III.1. Industria 12
- III.1.1. Metalurgia feroasă şi neferoasă 12
- III.1.2. Construcţii şi materiale de construcţii 12
- III.1.3. Construcţii de maşini şi prelucrarea metalelor 13
- III.1.4. Exploatarea şi prelucrarea lemnului, comercializarea materialului lemnos 13
- III.1.5. Confecţii, textile 14
- III.1.6. Pielărie şi încălţăminte 15
- III.1.7. Produse alimentare 15
- III.1.8. Alte ramuri industriale 15
- III.2. Comerţul 16
- III.3. Prestări servicii 16
- III.4. Servicii publice 17
- III.5. Transporturile 18
- III.5.1. Transportul rutier 18
- III.5.2. Transport feroviar 25
- III.6. Turismul 25
- III.6.1. Monumente istorice şi arhitecturale 25
- III.6.2. Zone de agrement şi trasee turistice 26
- III.7. Oportunităţi de afaceri 26
- III.8. Terenurile agricole şi fondul funciar 29
- III.9. Probleme şi perspective 31
- IV. TELECOMUNICAŢII 32
- IV.1. Telefonie 32
- IV.1.1. ROMTELECOM 32
- IV.1.2. TELEFONIE MOBILĂ 32
- IV.2. Mass-media 32
- IV.3. Internet 33
- IV.4. Poşta 33
- V. ÎNVĂŢĂMÂNT, CULTURĂ ŞI CULTE 34
- V.1. Unităţile şcolare şi preşcolare 34
- V.1.1. Colegiul Naţional „Titu Maiorescu” 35
- V.1.2. Colegiul Naţional „Bethlen Gabor” 36
- V.1.3. Colegiul Tehnic 37
- V.1.4. Grupul şcolar agricol „Alexandru Borza” Ciumbrud 38
- V.1.5. Şcoala cu clasele I-VIII „Ovidiu Hulea” Aiud 49
- V.1.6. Şcoala cu clasele I-VIII „Axente Sever” 49
- V.1.7. Şcoala cu clasele I-VIII Ciumbrud 50
- V.1.8. Şcoala cu clasele I-VIII Gîrbova de Jos 50
- V.1.9. Şcoala cu clasele I-IV Gîrbova de Sus 51
- V.2. Muzee 51
- V.2.1. Muzeul de Istorie Aiud 51
- V.2.2. Muzeul de Ştiinţele Naturii Aiud 52
- V.3. Biblioteci 55
- V.3.1. Biblioteca Municipală ”Liviu Rebreanu” 55
- V.3.2. Biblioteca Documentară “Bethlen” 58
- V.4. Centre culturale 59
- V.4.1. Centrul Cultural “Liviu Rebreanu” 59
- V.5. Lăcaşe de cult 61
- V.5.1. Biserici ortodoxe 61
- V.5.2. Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică 62
- V.5.3. Biserica Reformată 62
- V.5.4. Biserica Creştină Baptistă 62
- V.5.5. Parohia unitariană 62
- VI. SĂNĂTATE 63
- VI.1. Unităţile sanitare 63
- VI.1.1. Spitalul municipal Aiud 63
- VI.1.2. Sanatoriul de Pneumoftiziologie 64
- VI.2. Probleme şi perspective 64
- VII. DOMENIUL SOCIAL 66
- VII.1. Serviciul Social 66
- VII.1.1. Ajutor social 66
- VII.1.2. Cantina socială 66
- VII.1.3. Copiii asistaţi social 66
- VII.1.4. Persoane cu handicap, vârstnici, alte persoane în situaţii de risc 66
- VII.1.5. Rromi 67
- VII.2. Organizaţii non-guvernamentale 68
- VIII. PROTECŢIA CIVILĂ 69
- VIII.1. Activitatea desfăşurată în anul 2005 69
- VIII.2. Probleme şi perspective 71
Extras din proiect
I. DATE GENERALE
I.1. POZIŢIA GEOGRAFICĂ
Situat în culoarul depresionar axat pe cursul mijlociu al Mureşului, la întâlnirea celor trei zone geografice, Câmpia Transilvaniei la nord-est, Podişul Tîrnavelor la sud-est şi Munţii Apuseni la vest, municipiul Aiud este aşezat pe ambele maluri ale Văii Aiudului, precum şi pe terasele Mureşului.
Coordonatele geografice sunt date de paralelele 46°19’ latitudine nordică şi meridianul de 23°43’ longitudine estică. Faţă de nivelul Mării Negre, municipiul Aiud se află la altitudinea de 250 m în Piaţa Gării, 258 m în centrul oraşului, 270 m pe culmea dealului Cocoşu şi 367,7 m pe dealul de strajă.
Aşezat de o parte şi de alta a DN1 şi a E81, pe malul drept al râului Mureş, municipiul Aiud este mărginit de comunele Livezile şi Miraslău, la nord, Rădeşti, la sud-est, Rîmeţ, la vest, Lopadea Nouă, la est, Stremţ, la sud şi de oraşele Ocna-Mureş la est şi Teiuş la sud.
I.2. SUPRAFAŢĂ, LOCALITĂŢI COMPONENTE ŞI APARŢINĂTOARE
Teritoriul administrativ al municipiului Aiud se întinde pe o suprafaţă de 142,2 km2. Din cele 11 localităţi care aparţin teritoriului administrativ al municipiului Aiud, localitatea componentă Aiud II este o continuare a municipiului Aiud, separarea lor fiind imperceptibilă.
Distingem următoarele localităţi componente şi aparţinătoare cu suprafeţele intravilanelor aferente:
Municipiul Aiud şi localitatea componentă Aiud II – 5,44 km2 (544,54ha)
Localităţi componente:
Gîmbaş – 0,25 km2 (25,14 ha);
Măgina – 0,79 km2 (78,70 ha);
Păgida - 0,22 km2 (22,45 ha);
Localităţi aparţinătoare:
Ciumbrud – 0,81 km2 (80,81 ha);
Sîncrai – 0,65 km2 (65,48 ha);
Gîrbova de Jos – 1,04 km2 (103,69 ha);
Ţifra – 0,06 km2 (6,40 ha);
Gîrbova de Sus – 0,52 km2 (52,24 ha);
Gîrboviţa – 0,28 km2 (28,14 ha).
I.3. CLIMA ŞI HIDROGRAFIA
Teritoriul oraşului se înscrie în climatul transilvănean cu caracter temperat-continental. Temperatura medie a lunilor de iarnă este de –2,6°C iar a lunilor de vară de 19,2°C.
Vegetaţia se caracterizează prin existenţa unor forme de trecere de la silvostepă la pădurile de foioase, cu pajişti şi păşuni, iar în lunca Mureşului se întâlnesc soluri aluvionare caracterizate printr-un grad înalt de fertilitate.
Din punct de vedere hidrografic, teritoriul municipiului Aiud face parte din Bazinul Mureşului, având ca bazin secundar Valea Aiudului, pe ale cărei terase sunt aşezate o mare parte din străzile oraşului:
Terasa I de 3-5 m, terasa de luncă, este legată de albia râului Mureş şi cuprinde partea de est, sud-est şi nord-est a oraşului;
Terasa a II-a de 10-15 m, nu are continuitate fiind fragmentată de văile ce se scurg spre Mureş. Această terasă nu este individualizată prea bine datorită dezvoltării slabe din punct de vedere morfologic şi cuprinde oraşul în zona de est, zona centrală şi cea de vest;
Terasa a III-a este bine reprezentată în parcul oraşului şi cartierul Făget, la 267 m adică cu 26 m deasupra râului Mureş. Ea se mai regăseşte în partea de est şi de nord-est a oraşului.
Valea Aiudului are trei izvoare principale în zonă:
- În spatele piscului Pleaşa, 1000 m altitudine, pe Trascău, Valea Inzelului sau Valea Neagră, care după o curgere de 12 km. se uneşte cu al doilea izvor în satul Poiana,
- Valea Trascăului şi a Sîngiorzului, la care se adaugă Valea Bedeleului,
- Valea Rachişului, izvorâtă din Piatra Secuiului, care preia apele primelor două izvoare după 150 m de curgere comună.
Dintre aceste izvoare, cel mai important este Valea Inzelului. Aceste văi, care se unesc la Poiana şi Măgina, mai primesc pe parcurs diferite pâraie izvorâte din Dealul lui Bogdan şi din Valea Cacovei, alcătuind Valea Aiudului propriu-zisă, cu un parcurs de 14,3 km până la vărsarea în Mureş. Parcursul total, de la Valea Inzelului, este de 26,3 km.
Cele mai mari inundaţii provocate de Valea Aiudului au avut loc în anii 1970 şi 1975. În anul 2005, trei valuri de inundaţii au avut loc în municipiului Aiud, din cauza ploilor abundente şi a torentelor care au crescut debitul Văii Aiudului.
În urma ploilor abundente din Aiud, căzute în perioada 8 – 9 iunie 2005, au fost afectate gospodării, obiective de infrastructură şi culturi agricole.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Studiu Socio-economic Privind Municipiul Aiud.doc
Alții au mai descărcat și
Razboiul mediatic este nou aparut în marele cadru al razboaielor informationale ( razboiul informational, razboiul psihologic, razboiul electronic,...
Migratia internationala este un fenomen relativ nou pentru România contemporana si probabil abia perioada de dupa 1998 începe sa defineasca...
Lui Harol Laswell i se datoreaza schema clasica a comunicarii: "Cine ?; Ce spune ?; Prin ce canal ?; Cui ?; Cu ce efect ?" , reductibila la...
Titlurile de proprietate iau diferite forme de la cele legitime la cele nelegitime.De exemplu , in legea engleza detinerea de drepturi de...
Teoria schimbului reprezinta tranzactionarea muncii,resurselor si serviciilor,sau chiar a persoanelor si cuvintelor in societate. Karl...