Valori, Aspiratii si Participare Civica in Randul Elevilor Scolii Sanitare Postliceale Carol Davila Petrosani

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Valori, Aspiratii si Participare Civica in Randul Elevilor Scolii Sanitare Postliceale Carol Davila Petrosani.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 9 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Prof. Balan Anca

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Sociologie

Extras din document

Acutizarea continuă a crizei economice, politice și sociale a generat noi probleme în mediul tineretului, acestea ținând de amplasarea lui în câmpul muncii, dezvoltarea morală și spirituală, asigurarea garanțiilor și protecției sociale, probleme care, neputând fi astăzi soluționate, dau naștere multiplelor forme de comportament delincvent. Indicii sociali în declin, lipsa încrederii în ziua de mâine, deprecierea valorilor provoacă dezgust și indiferentism, fapt care se răsfrânge asupra calității vieții tineretului.

Actul educațional nu se limitează la o simplă reproducere a valorilor morale, culturale, științifice etc., ci operează o selecție, o ierarhizare. A păstra, a împărtăși sau a renunța la valori presupune prezența obligatorie a unei coloane vertebrale și discernământ nu doar pentru moment, ci și în timp. A ști să te cultivi, să utilizezi cu grijă facultatea de a raționa, de a distinge falsitatea de adevăr, răul de bine, urâtul de frumos – sunt calități ce urmează să le formăm pe parcursul școlarizării. Odată acumulate și interiorizate, acestea vor genera dorința de cunoaștere, vor contura preferințe personale, vor descoperi sau vor intui ceea ce trebuie să fie o valoare.

Formarea culturii morale a individului e nemijlocit legată de conștiința, gândirea, spiritul lui. Interacțiunea dintre principalele componente ale conștiinței omului (concepțiile despre lume, direcționarea lor, caracterul, capacitățile intelectuale, temperamentul, experiența) și fenomenele psihice care le condiționează (percepția, atența, voința, imaginația, gândirea, memoria, emoțiile) ne permite să observăm apariția, dinamica și particularitățile interne ale diverselor aspecte, trăsături, inclusiv a calităților morale ale personalității. Nivelul de dezvoltare a principalelor substructuri, particularitățile desfășurării proceselor psihosociale ale individului constituie un anumit nivel de predispoziție a lui pentru postulatele morale și contribuie la crearea calităților morale – atât pozitive, cât și negative.

Studierea culturii morale a tineretului prin prisma particularităților social-psihologice de dezvoltare individuală permite sesizarea momentelor-cheie ale procesului de formare a ei. Printre acestea pot fi menționate: dezvoltarea necesităților si intereselor morale, simțul și cunostințele etice, convingerile si orientările valorice, motivele si scopurile comportamentului, capacitatea de a aprecia faptele săvârșite, formarea calităților morale. Toate aceste componente ale conștiinței și ale comportamentului etic al personalității se integrează intr-o unică formațiune – cultura morală a individului.

Etapa incipientă în procesul de asimilare a valorilor de către individ o constituie formarea necesităților lui morale. Marea varietate a necesităților umane, una dintre care este și cea morală, exprimă anumite particularităși ale mediului social (obiectual și individual). Conform necesităţilor morale ale personalității se realizează transpunerea necesităților social-morale obiectiv – existente în lumea internă, in activitatea ei practică.

După caracterul lor, necesităţile morale generale se reflectă și se transformă în cultură morală individuală, prin intermediul căreia, în diferite forme ale activităţii comune a oamenilor, în multiplele relații dintre ei se creează o anumită atmosferă moral-psihologică a unui anume grup social, a societății în genere. Aceasta are o mare importanță pentru dezvoltarea relațiilor morale in momentul actual. Numai prin activizarea mecanismului intern de însușire și realizare a normelor și principiilor morale, prin implementarea adâncă a posibilităților creatoare ale fiecărui individ în acest proces se poate întreține mersul înainte al societății democratice.

Din perspectiva contextului socioprofesional şi economic specific vârstei tinere, care generează, de obicei, o serie de particularităţi şi modele de comportament, demersul de faţă presupune că tinereţea – „stadiu specific în dezvoltarea umană de la copilărie la maturitate, în formarea personalităţii şi achiziţia caracteristicilor semnificative pentru viitoarea integrare socială în societate” (I. Mărginean, 1996, p. 35) – constituie o perioadă de tranziţie de la copilărie la preluarea treptată de roluri sociale şi cristalizarea unui status în ierarhia socială. Schimbările intervenite în timpul tinereţii (considerată din punct de vedere statistic ca fiind cuprinsă între 16 şi 29 de ani) au o natură complexă, presupunând o abordare multi-dimensională. Sentimentele încercate în această perioadă cunosc o largă variabilitate, specifică vârstei: de la stres şi anxietate, în legătură cu perspectivele personale şi socioprofesionale, până la o lipsă de grijă sau chiar ignorare în legătură cu prezentul şi conştientizarea status-rolului dobândit, stări care, uneori, se conjugă cu alienarea (în sensul durkheimian al termenului) şi frustrarea. Aşa stând lucrurile, ne putem lesne explica de ce în toate ţările dezvoltate, în anumite perioade de timp, tineretul (mai ales studenţimea) s-a aflat înfruntea mişcărilor sociale şi politice.

Problematica tineretului nu poate fi delimitată de oricare dintre problemele cu care omul, ca fiinţă socială s-a confruntat în evoluţia sa. Întreaga evoluţie a societăţii cunoaşte o continuitate în dezbaterile asupra tinereţii, din perspective dominate fie de evenimente social-istorice, fie de concepţii filosoficosociologice, fie de dominante cultural-spirituale. Din perspectivă sociologică, tinereţea implică relaţiile şi rolurile sociale preluate de tineri în relaţia cu convingerile, concepţiile şi atitudinile exteriorizate în comportamentul acestora. Dezbaterea pe marginea conceptului de tineret presupune o analiză a cărei termeni de referinţă sunt: vârsta, atribuţiile tinerilor în funcţie de propriile interese, aspiraţii, idealuri şi finalităţi, poziţia şi rolul auto-atribuit în cadrul grupului sau comunităţii de apartenenţă, influenţele, dominaţia şi puterea pe care şi le asumă şi de care se simt responsabili.

Tineretul, în contururile sale sociologice, economice şi culturale, a evoluat în mod semnificativ ca rezultat al schimbărilor demografice, al modificărilor produse în mediul social, în comportamentul individual şi colectiv, în relaţiile de familie, precum şi în condiţiile pieţei de muncă. Prima constatare care se impune se referă la prelungirea perioadei de tinereţe. Demografii au observat că, sub presiunea factorilor economici (ocuparea forţei de muncă, şomaj) şi a factorilor socioculturali, tinerii sunt, în medie, mai înaintaţi în vârstă când parcurg diferite etape ale vieţii, cum ar fi terminarea studiilor, accesul la un loc de muncă, întemeierea unei familii etc. Cea de a doua constatare se referă la itinerarii de viaţă neliniare: asistăm astăzi la o confuzie a secvenţelor de viaţă: este posibil să fii în mod simultan student, să ai responsabilităţi de familie, să lucrezi, să cauţi o slujbă, să locuieşti cu părinţii, iar întrepătrunderea acestor roluri sau statute distincte devine din ce în ce mai frecventă. Traseele individuale în viaţă devin mai puţin liniare, pe măsură ce societăţile noastre nu mai oferă aceleaşi garanţii (siguranţa locului de muncă, alocaţii sociale etc.), în comparaţie cu trecutul. Cea de a treia constatare aduce în prim plan problema modelelor colective tradiţionale, care pierd teren în faţa traiectoriilor personale, devenite din ce în ce mai individualizate.

Pentru a ilustra dimensiunea valorică şi implicarea civică a tinerilor, am realizat un sondaj de opinie la Școala Sanitară Postliceală ”Carol Davila” Petroșani, subiecții fiind elevii din anul I, calificarea profesională Asistent medical generalist. Am realizat o eşantionare pe cote (sex şi vârstă), având un eşantion de 50 de subiecţi din totalul populaţiei de 131 de elevi. Cercetarea s-a efectuat în perioada 06.12.2010-18.12.2010.

Tehnica utilizată a fost ancheta indirectă, instrumentul cercetării find chestionarul care cuprinde 19 întrebări. Chestionarul a fost înmânat elevilor pentru autocompletare. Prezentăm în continuare câteva caracteristici ale eșantionului.

Fisiere in arhiva (1):

  • Valori, Aspiratii si Participare Civica in Randul Elevilor Scolii Sanitare Postliceale Carol Davila Petrosani.doc

Bibliografie

Bocsa, E., Psihopedagogia adolescenților, tinerilor și adulților, Ed. Focus, Petroșani, 2006
Cucoș, C., Pedagogie, Ediția aII-a revăzută și adăugită, Ed. Polirom, Iași, 2006
Isac, O., Tineretul la răscruce de milenii:realități și perspective. Materialele conferinței din 08.11.1999, Universitatea de stat Moldova, Chisinău, 2000.
Rădulescu, S., Sociologia vârstelor, Ed. Hyperion, Bucureşti, 1994.
Strâmbeanu, M., Implicarea civică a tinerilor din România, în Revista Calitatea Vieții, XVI, nr.3-4, 2005
Verza, E., Verza, F.E., Psihologia vârstelor, Ed. Pro Humanitate, București, 2000
***Starea socială şi aşteptările tinerilor din România. Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008, Sondaj de opinie realizat de Agenţia Naţională pentru Sprijinirea Iniţiativei Tinerilor (ANSIT)
www.voluntariat.ro
www.voluntareuropean.ro