Victimele Traficului de Persoane

INTRODUCERE

Începând cu ultimul deceniu al secolului trecut Europa, eliberată de Cortina de Fier, s-a aflat in faţa unei provocări socio-economice care aduce atingerea drepturilor omului. Este vorba despre amploarea luată de fenomenul infracţional al traficului de persoane, întâlnit, in forma sa cea mai vizibila, ca exploatare a femeilor si a copiilor in industria sexului si în cerşetorie, dar si ca muncă forţată.

Din pacate, aceasta plaga nu a insotit numai reformele politice si transformarile din societatile continentului nostru. Comertul cu fiinte umane si sclavia cuprind arii geografice tot mai intinse, apartinând nu numai Europei, ci si Asiei si Africii, si chiar si celor doua Americi. Rutele de trafic pornesc din tarile mai putin dezvoltate si se indreapta catre cele prospere.

Riposta guvernelor si a organizatiilor internationale s-a structurat, la inceputul anilor 2000, in diverse acte normative ale dreptului international, dar si in declaratii, conventii si recomandari ale institutiilor europene.

Evolutia contextului social si economic din România anilor ‘90 a favorizat aparitia clivajelor sociale si, implicit, a unor paturi de populatie vulnerabile la traficare. Apropierea geografica de zonele conflictuale din fostele tari iugoslave a determinat, la sfârsitul anilor ‘90 si inceputul anilor 2000, o incidenta mai mare a fenomenului si in România. Pentru a combate vânzarea si exploatarea de persoane, Guvernul român a proiectat un cadru general de actiune, destinat a fi concretizat de autoritatile statului impreuna cu reprezentatii societatii civile.

Nu au fost publicate foarte multe studii privind percepţia publicului larg asupra fenomenului traficului de fiinţe umane, însă persoanele care lucrează cu victime ale traficului susţin faptul că se confruntă cu o atitudine negativă a publicului larg faţă de acestea. Deşi au fost derulate campanii informative, acestea se adresau în principal grupurilor de risc, fiind concentrate asupra prevenirii traficului de fiinţe umane.

I. Fenomenul traficului de fiinţe umane

1. Cauze care determina aparitia si proliferarea traficului de fiinte umane

Traficul de fiinţe umane a cunoscut o crestere constantă în ultimii ani, devenind o problemă naţională şi internaţională. Fenomenul nu este unul episodic, implicând un număr mare de persoane, cunoscând profunde conotaţii de ordin social si economic, demonstrând încalcarea profunda a drepturilor fundamentale ale omului si devenind o problema ce se agravează constant.

În acest context, se impune formularea unor politici coerente pentru prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane, proces care întâmpina însa o serie de dificultati rezultate, în primul rând, din necunoasterea dimensiunilor reale ale fenomenului, datorata mobilitatii foarte mari, intensei circulatii peste frontiere a persoanelor si bunurilor, iar, în al doilea rând, din obscuritatea fenomenului, asigurata de mentinerea manifestarilor sale în contextul unor activitati aparent legale.

În plan regional, criza din Balcani din ultimul deceniu a favorizat dezvoltarea fenomenului, România fiind citata ca tara de origine si de tranzit pentru marile retele de trafic de femei, provenind îndeosebi din Asia, dar si din tarile vecine ca Ucraina, Moldova sau Belarus, cu destinatia în tarile din fosta Iugoslavie (cu accent pe regiunea Kosovo), precum si Turcia, Grecia sau statele din Europa Occidentala.

Desi fenomenul ia amploare în întreaga lume, nu doar în tara noastra, el se manifesta cu precadere în zonele în care lipsesc o legislatie corespunzatoare si un sistem de cooperare eficient între institutiile guvernamentale si societatea civila. Traficul de fiinţe umane poate fi considerat o formă extremă a migraţiei ilegale care, chiar dacă are dimensiuni reduse, este, oricum, un fenomen îngrijorător, deoarece el constituie o încălcare serioasă a drepturilor omului, ce nu poate fi acceptată într-o societate democratică şi civilizată. Consecinţele sunt dramatice – dacă avem în vedere obiectivele individuale de dezvoltare pe termen lung – demnitatea persoanelor ca fiinţe umane şi imaginea lor în comunitate

De aceea, un prim aspect care priveste traficul de persoane trebuie raportat la cauzele care i-au determinat aparitia.