Violența asupra femeilor din România

VIOLENTA ASUPRA FEMEII DIN ROMÂNIA

1.Motivatia alegerii temei

În viata de zi cu zi se tot vorbeste de o emancipare a femeii, de o eliminare a discriminarii femeii, de o egalitate în drepturi între femeie si barbat, dar realitatea e cu totul alta. Nu numai ca nu s-a produs aceasta egalitate, mai mult în unele situatii femeia nu e respectata nici ca om pentru ca înainte de orice diferentiere de gen toti suntem oameni, fiinte cu drepturi si sentimente.

În societatea noastra majoritatea oamenilor înca traiesc în sisteme de putere patriarhala care

privilegiaza barbatii fata de femei.Ce este crud si de necceptat si totodata un motiv pentru care m-am decis sa fac aceasta lucrare pe :” Violenta asupra femeii din România”, este ca barbatii se impun in fata femeii prin violenta (fizica, psihica, sexuala).Înca se mai circula acele proverbe, expresii care promoveaza normalitatea bataii:”femeia nebatuta este ca mâncarea nesarata ”(revista de asistenta sociala).

Lucrarea de fata se bazeaza pe o cercetare fundamentala (pura) a carei metodologie are valoare generala iar ca obiectiv obtinerea de cunostinte noi si de dezvoltare a teoriei.De asemenea se poate vorbii si de o cercetare aplicativa deoarece are in centru analiza acestei probleme sociale dar si determinarea de solutii pentru rezolvarea..

2. Fixarea obiectivelor.

Obiectivele pe care as dorii sa le ating in lucrarea de fata sunt urmatoarele:

-definirea fenomenului de violenta dar si de violenta asupra femeii;

-sa prezint care sunt cauzele/factorii care duc la violenta împotriva femeii;

-sa prezint formele de violenta la care sunt supuse femeile din România si nu numai;

-sa expun câteva teorii are ar putea explica fenomenul de violenta;

-sa prezint care sunt efectele violentei asupra sanatatii femeii;

-sa formulez câteva ipoteze privind fenomenul;

-prezentarea câtorva statistici in ce priveste fenomenul de violenta împotriva femeii;

-conceptia bisericii despre aceasta discriminare a femeii;

-câteva metode de interventie in cazul violentei;

3. Documentarea prealabila

În acesta cercetare am încercat sa culeg cât mai multe informatii atât de la scriitoro precum:

-Maria Roth-Szamoskozi în opera Violenta împotriva femeii.

-Sorin M. Radulescu în Sociologia violentei (intra) familiale;

-Florin Dumitrescu, Mihaela Pruna, Ioan Gaborean, Maria Voinea (coord) in Sex si sanctiune;

-Gilles Ferreol si Adrian Neculau in Violenta- aspecte psihosociale;

-Anthony Giddens in Sociologie;

-Revista de Asistenta Sociala nr 1-2-2005;

-precum si numeroase informatii culese de pe internet.

4.Delimitarea universului cercetarii

Desi fenomenul violenta impotriva femeii a luat o foarte mare amploare am încercat sa ma

limitez doar la impactul pe care îl are acest fenomen la noi în tara.În ce priveste vârsta nu mi-am impus o limita deorece se poate constata cu usurinta, din pacate, ca violenta nu are limite nici în ce priveste vârsta (exista cazuri în care fetele sunt batute, violate de mici de un tata alcoolic sau de un strain sau chiar batute de propria lor mama; iar la celalta extrema putem spune ca nici în cazul femeilor învârsta situatia nu este una buna).Astfel în lucrarea mea am încercat sa surprind efectele distrugatoare ale violentei, asupra femeii în general.

Lucrarea de fata se bazeaza pe o cercetare fundamentala (pura) a carei metodologie are valoare generala iar ca obiectiv obtinerea de cunostinte noi si de dezvoltare a teoriei.De asemenea se poate vorbii si de o cercetare aplicativa deoarece are in centru analiya acestei problem sociale dar si determinarea de solutii pentru rezolvarea

5.Alegerea metodelor, tehnicilor, procedeelor de cercetere

Metoda prin care m-am hotarât sa realizez cercetarea este prin ancheta sociologica.”Ancheta sociologica este o metoda de cercetare încorporeaza tehnici, procedee, si instrumente interogative de culegere a informatiilor, specifice interviului si chestionarului sociologic.” (Catalin Zamfir coord., Lazar Vlasceanu, 1993, pag. 36)

Ancheta sociologica are un character neexperimental, cu un grad relative scazut de control asupra noii variabile analizate.Ea se poate realize prin interviu sau prin chestionar. Intreviul urmareste aflarea unor informatii ce au un oarecare grad de generalitate si privesc socialul.Septimiu Chelcea (1996) realizeaza urmatoarea clasificare:

-interviul fata în fata sau prin telefon (dupa genul convorbirii)

-interviul structurat, semistructurat si nestructurat (dupa gradul de libertate în formularea întrebarilor de catre cercetator în cursul vorbirii)

-interviul individual si de grup (dupa numarul de participanti)

În interviul semistructurat sunt prestabilite temele în jurul carora se va purta discutia.Astfel încât operatorul va pleca cu un ghid de interviu.Aceste ghiduri sunt variate, începând de la unele ce cuprind teme generale, pâna la altele cu o lista lunga de subiecti si întrebari specifice.

Interviul nestructurat presupune ca cercetatorul sa poarte discutii total libere cu anumiti membrii ai populatiei vizate pe o singura problema.

Interviul structurat este identic cu metode fata în fata sau prin telefon, a chestionarului standardizat.

Interviul de grup se poate realize si el prin trei forme: structurat, semistructurat, nestructurat. Intreviul de grup structurat este o metoda calitativa pentru ca presupine interactiunea participantilor, schimbul de replica, de opinii, de ideii. Interviul de grup nestructurat implica mai multe complicatii de organizare, de structurare, de conducere adica intervievatorul trebuie sa-si tradeze cât mai putin propria parere fata de tema discutata, dar sa stie sa depaseasca momentele dificile, cum ar fi cele create de participanti care monopolizeaza schimbul de replica, sa stie sa-i încurajeze pe cei timizi si sa fie capabil sa planeze tensiunile ce se pot ivi.Trebuiesc îndeplinite si anumite conditii:

-la ce ora se relezeaza (nu dupa orele de munca sau de clasa deci anaintea mesei);