Violența în Școală

Introducere

Un fenomen care se răspândeşte pe zi ce trece şi care, asemenea unei epidemii, nu doar că nu poate fi oprit cu uşurinţă dar lasă în urmă vieţi marcate, este violenţa. Adoptată de mulţi oameni în comportament, vorbire, atitudine şi gândire nu consider că ar fi prea exagerat să o compar cu o maladie, de cele mai multe ori transmisibilă şi din păcate, uneori, incurabilă. Cu atât mai dezastruos este acest fenomen când se infiltrează în procesul de socializare din instituţia educaţională care se află printre primele care conturează şi dau formă personalităţii copilului, după familie.

Ipotezele de la care am plecat în efectuarea acestei cercetări sunt următoarele:

1. Rolul Instituţiei educaţionale este acela de a produce socializarea și educarea acelora care îi calcă pragul insă dacă în cadrul acesteia apar fenomene negative precum violenţa școlară, procesul socializării este îngreunat, perturbat chiar, și aceasta cu atât mai mult cu cât fenomenul este în deplină creșteren și diversificare.

2. Cu cât profesorii, care au rolul de îndrumător în raportul relaţional profesor-elev,

vor cunoaște și vor înţelege cauzalitatea care determină adoptarea comportamentului agresiv de către elevi, cu atât aceștia, profesorii, nu doar că nu vor răspunde la rândul lor sub aceaș formă agresivă, dar vor fii deschiși spre soluţii în vederea reabilitării comportamentului deviant al elevilor.

Toate marile teorii sociologice, subliniază importanţa calităţii experienţelor şcolare în integrarea socială a indivizilor. Obiectivul major al şcolii este să ofere un context adecvat pentru învăţare şi dezvoltare, în care toţi copiii să se pregătească să înţeleagă lumea în care trăiesc şi în care vor deveni activi în viitor. Tocmai datorită acestui fapt şi nu doar lui, violenţa în şcoli constituie un blocaj în împlinirea acestui scop.

În anii copilăriei am întâlnit destul de des acest fenomen, dar în cea mai accentuată formă, raportat la experienţa mea, în clasele de gimnaziu. Făceam parte atunci din colectivul celei mai problematice clase din şcoală, motiv pentru care în clasa a VIII-a am fost încredinţaţi unei alte doamne diriginte şi mutaţi în altă clasă, cea mai slab dotată, pentru cazul în care ne-am fi gândit să mai stricăm ceva, cheltuielile să nu fie prea mari.

„Sunteţi de nestăpânit” era fraza cea mai des întâlnită la profesorii noştri. În pauze, se întâmpla foarte rar să nu fie bătăi între colegi sau „revanşe”. Nu exista o armonie între noi sau un interes comun pe care să ni-l împărtăşim, decât atunci când eram toţi „o apă şi un pământ”. Mai grav este faptul că percepeam violenţa ca pe o valoare sau o virtute, manifestând un comportament agresiv nu doar unul faţă de altul dar şi faţă de profesori.

Deşi în oarecare măsura poate părea amuzant, în ce mă priveşte acei ani de şcoală m-au marcat prin următoarele efecte: dezinteres faţă de activităţile şcolare, absenteism chiar în prag de abandon şcolar, neîncredere în relaţiile de prietenie, stimă de sine redusă şi tendinţa de izolare.

Motivele pentru care am ales”Violenţa şcolară”ca tema a acestei lucrări sunt multiple însa doresc să mă limitez în a aminti doar două ,acestea fiind cele mai importante ,toate celălalte derivând din acestea două.

Așa cum am amintit, am experimentat personal acest fenomen, deci, pot spune că un prim motiv care a stat la baza alegerii acestei teme este unul personal, iar cel de-al doilea motiv este direcţionat de dorinţa de a diminua acest fenomen care ia amploare, și implicit o scădere a numărului victimelor care sunt sau ar putea fi ţinte ale acestui fenomen

Violenţa în şcoală este expresia violenţei în societate: dacă aceasta se produce în instituţiile educaţionale , va conduce şi la alte consecinţe alături de prejudicii, victimizare şi uneori moarte, constituind un real blocaj prin reducerea şanselor elevilor de a-şi dezvolta personalitatea pe deplin şi de a dobândi o educaţie de calitate.

Cum ar putea fi definit acest concept general de „violenţă şcolară”, care sunt formele cele mai des întâlnite, care sunt cauzele care le determină, cât şi efectele pe care le creează, care sunt măsurile pe care şcoala încearcă să le ia în vederea soluţionarii, iată câteva din multele întrebări pe care le ridică acest fenomen, şi la care voi încerca să răspund pe parcursul acestei lucrări, încercând spre final să propun o serie de soluţii în speranţa că lucrurile pot fi schimbate în măsura în care conştientizăm pericolul acestuia, utilizând resurse şi metode cât mai eficiente. În cadrul acestei lucrări am efectuat 5 studii de cercetare din care am cules informaţii privind aspectele violenţei în şcoli și am utilizat chestionarul ca instrument de specialitate.

Din cercetările efectuate pe aria de studiu, o mare parte dintre subiectii intervievati și-au exprimat îngrijorarea privind creșterea numărului de victime ale violenţei școlare dar și creșterea numărului de agresori care iniţiază acest gen de fapte.

Rolul Instituţiei educaţionale este acela de a produce socializarea și educarea acelora care îi calcă pragul insă dacă în cadrul acesteia apar fenomene negative precum violenţa școlară, procesul socializării este îngreunat, perturbat chiar, și aceasta cu atât mai mult cu cât fenomenul este în deplină creștere

Sunt conștientă de faptul că o simplă lucrare de licenţă nu are puterea de a schimba foarte multe știind că timpul constituie un factor atât de determinant în acest făgaș alunecos al fenomenului violenţă școlară totuși îndrăznesc să cred împreună cu dumneavoastră că lucrurile ar putea fi schimbate şi că acest blocaj poate fi înlăturat în măsura în care ne dăm seama cât de periculos este, şi realizăm că este foarte probabil ca viitoarele victime sau viitorii agresori să facă parte chiar din rândul copiilor nostri.

a califica un fapt ca violent înseamnă în esenţă, a emite o judecată de valoare asupra acelui fapt [ ] Ceea ce este resimţit ca violenţă de un elev de la o anumită şcoală poate trece neobservat în ochii elevilor de la altă şcoală

Cap.1 Fundamente teoretice

1.1 Violenţa şcolară - definire și forme ale acesteia

În mod tradiţional școala este locul de producere si transmitere a cunoașterii, de formare a competenţelor cognitive, de înţelegere a sensului vieţii și a lumii care ne înconjoară, de înţelegere a raporturilor cu ceilalţi și cu noi înșine. Școala trebuie sa profileze caractere, să-i educe tânărului plăcerea de a învăţa, dorinţa de a reuși și de a face faţă schimbărilor pe piaţa muncii.

În acest context, a vorbi despre violenţă acolo unde ne așteptăm să găsim cele mai bune condiţii pentru formarea și dezvoltarea armonioasă a personalităţii, poate părea un fapt cel puţin neverosimil.

În ultimii ani, violenţa în rândul minorilor a constituit subiectul a numeroase dezbateri mediatice. Totuși cunoștinţele noastre în acest domeniu sunt destul de lacunare, singurele date certe provin de la Ministerul de interne si vizează diferite tipuri de infracţiuni comise de minori: omoruri, tentative de omor, vătămări corporale grave, violuri, furturi, tâlharii.