Analiza convergenței în Uniunea Europeană pentru perioada 2000-2010

INTRODUCERE

De la momentul lansării euro, la data de 1 ianuarie 1999, de către 11 state membre ale Uniunii Europene (UE), încă cinci ţări au aderat la zona euro. La data redactării acestui raport, 16 state membre au adoptat euro,cel mai recent caz în acest sens fiind Slovacia, la 1 ianuarie 2009. Aceasta presupune că 11 state membre nu sunt participante cu drepturi depline la Uniunea Economică şi Monetară (UEM) şi nu au adoptat încă euro. Două dintre aceste state, şi anume Danemarca şi Regatul Unit, au notificat că nu vor participa la etapa a treia a UEM. Ca urmare, pentru aceste două state membre vor fi întocmite Rapoarte de convergenţă numai la solicitarea acestora. În absenţa unei astfel de solicitări din partea statelor respective, această ediţie a raportului analizează nouă ţări: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România şi Suedia. Toate aceste nouă ţări s-au angajat prin Tratat 1 să adopte euro, ceea ce implică din partea acestora efortul de îndeplinire a tuturor criteriilor de convergenţă.

Prin elaborarea acestui raport, BCE respectă cerinţele articolului 140 din Tratat de a raporta Consiliului Uniunii Europene (Consiliul UE) cel puţin o dată la doi ani sau la solicitarea unui stat membr u care face obiectul unei derogări „cu privire la progresul realizat de statele membre în îndeplinirea obligaţiilor ce le revin pentru realizarea Uniunii Economice şi Monetare”. Acelaşi mandat a fost încredinţat şi Comisiei Europene, care a elaborat, de asemenea, un raport; cele două rapoarte sunt transmise în paralel Consiliului UE. Cele nouă ţări analizate în acest raport sunt evaluate în contextul ciclului periodic de doi ani.

Evaluarea procesului de convergenţă economică depinde înt r-o mare măsu ră de calitatea şi integ r itatea datelor statistice de bază. Compilarea şi raportarea statisticilor, în special ale celor privind finanţele publice, nu trebuie să ţină seama de considerente sau ingerinţe politice. Statele membre au fost invitate să trateze calitatea şi integritatea datelor statistice raportate drept prioritare, să se asigure că în momentul compilării acestor date există un sistem adecvat de verificare şi să aplice standarde minime în domeniul statisticii. Aceste standarde prezintă o deosebită impor tanţă, întăr ind independenţa, integritatea şi responsabilitatea institutelor naţionale de statistică şi contribuind la consolidarea încrederii în calitatea statisticilor privind finanţele publice (a se vedea secţiunea statistică).

Acest raport este structurat după cum urmează. Capitolul 2 prezintă cadr ul utilizat pentr u evaluarea gradului de convergenţă economică şi juridică. Capitolul 3 oferă o imagine de ansamblu asupra aspectelor principale ale convergenţei economice. Capitolul 4 prezintă analizele pe ţări, care conţin principalele rezultate ale analizei convergenţei economice şi juridice

CADRUL DE ANALIZA

În total, 347 de miliarde de euro vor fi alocate finanţării politicii de coeziune în perioada 2007-2013 în cadrul a trei noi obiective: „convergenţă”, „competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă” şi „cooperare teritorială europeană”. Aceste obiective înlocuiesc vechile obiective 1, 2 şi 3 ale perioadei de programare 2000-2006.

Obiectivul „convergenţă” este relativ apropiat de vechiul obiectiv 1 şi urmăreste accelerarea convergentei statelor membre si a regiunilor celor mai putin dezvoltate prin îmbunătătirea conditiilor de crestere economică si de ocupare a fortei de muncă. Acesta vizează statele membre şi regiunile cele mai puţin dezvoltate. Domeniile de acţiune sunt capitalul fizic si uman, inovarea şi societatea cunoaşterii, adaptabilitatea la schimbări, mediul şi eficacitatea administrativă. Obiectivul este finanţat prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul social european (FSE) şi prin Fondul de coeziune.

Resursele totale alocate acestui obiectiv se ridică la 81,54 % din total. Sunt eligibile:

- pentru fondurile structurale (FEDER şi FSE):

- regiunile al căror PIB pe cap de locuitor este mai mic de 75 % din media comunitară. Acestea trebuie să corespundă nivelului NUTS II şi le revine 70,51 % din totalul fondurilor alocate obiectivului „convergenţă”;

- regiunile în care PIB-ul pe cap de locuitor depăşeşte 75 % din media comunitară datorită efectului statistic (rezultat din extinderea UE la regiunile mai defavorizate) beneficiază de o finanţare tranzitorie, specifică şi degresivă. Aceste regiuni beneficiază de 4,99 % din alocările totale;

- pentru Fondul de coeziune: statele membre al căror venit national brut (VNB) pe cap de locuitor este mai mic de 90 % din media comunitară şi care derulează programe de convergenţă economică. Acestea beneficiază de 23,22 % din resursele alocate acestui obiectiv. Regiunile în care VNB pe cap de locuitor depăşeşte 90 % din media comunitară datorită efectului statistic (rezultat din extinderea UE la regiunile mai defavorizate) beneficiază de o finanţare tranzitorie, specifică şi degresivă;

- pentru finanţare specifică din partea FEDER: regiunile ultraperiferice. Scopul este de a facilita integrarea lor pe piaţa internă şi de a ţine seama de constrângerile lor specifice (compensarea costurilor excesive datorate, în special, distanţei).