Analiza corelației dintre cererea și oferta turistică la nivelul Județului Brașov

În ciuda dificultăţilor apreciabile de ordin conceptual, metodologic şi statistic care însoţesc orice încercare de abordare a locului serviciilor în con¬textul economiilor naţionale contemporane, evidenţele statistice care ne stau la îndemână ilustrează fără nici un echivoc că importanţa relativă a sectoru¬lui de servicii în context naţional a continuat să crească în ultimele trei dece¬nii, fapt reflectat în creşterea ponderii acestui sector atât în produsul intern brut, cât şi în forţa de muncă activă în majoritatea economiilor naţionale.

In ansamblul mişcării turistice din România, judeţul Braşov ocupă locul II (după judeţul Constanţa), constituind cea mai importantă şi frecventată zonă sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrând totodată o mare diversitate de obiective turistice. Amploarea deosebită a activităţii turistice a fost determinată aici de numeroşi factori. Este vorba în primul rând de potenţialul turistic natural, de o mare spectaculozitate şi diversitate, precum şi de patrimoniul cultural-istoric , alcătuit din obiective variate ce au o certă valoare turistică. Un alt factor l-a constituit faptul că judeţul Braşov se înscrie într-un vast teritoriu de interes turistic în imediata apropiere a altor zone cu un important flux turistic: Valea Prahovei, culoarul Bran-Rucăr, zona Sibiu-Valea Oltului, bazinul Oltului superior cu numeroase staţiuni balneo-climaterice (Covasna, Tuşnad, Malnaş, etc).

Judeţul Braşov concentrează în limitele sale munţi impunători, plante şi animale ocrotite, rezervaţii naturale de arbori şi pajişti, chei, etc. Râurile, lacurile, mlaştinile îmbogăţesc atracţia turistică a cadrului natural, diversificând oferta pentru turism (agrement, pescuit, vegetaţie specifică, interes cinegetic). Masivele împădurite (Făgăraş, Piatra Craiului, Postăvarul, Piatra Mare), văile (Timiş, Tărlung, Olt) absorb şi ele un flux turistic important.

1.1 Note metodologice

Numarul de locuri este determinat pentru unitatile existente la sfarsitul anului respectiv, pana in anul 1993, iar incepind cu anul1994, pentru unitatile existente la 31 iulie.

Continutul seriilor din anii 1990-1999 pentru categorii de unitati este: total, din care, unde se evidentiaza numai anumite categorii de unitati.

In seriile de date ''pensiunile urbane'' s-au redefinit in ''pensiuni turistice'', iar pensiunile agroturistice cuprind pensiunile rurale si cele agroturistice; ''cabanele de vanatoare'' si ''cabanele de pescuit '' se asimileaza ''cabanelor turistice''.

Incepand cu anul 2009 ''hotelurile pentru tineret'' se asimileaza ''hostelurilor''.

1.2 Analiza ofertei turistice în Judetul Brasov în perioada 2000-2010

Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de primire turistica, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Capacitatea de cazare turistica existenta (instalata) reprezinta numarul de locuri de cazare de folosinta turistica inscrise in ultimul act de receptie, omologare, clasificare al unitatii de cazare turistica, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala in caz de necesitate.

Locurile aferente structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare turistica complementare (casute, terenuri de campare, etc.) la o structura de cazare turistica de baza (hotel, motel, camping etc.) si utilizarea acestor locuri sunt cuprinse la structura de baza.

Judetul Braşov a crescut şi s-a dezvoltat ca destinaţie turistică. Cu o capacitate de peste 14.000 de locuri de cazare, săli de conferinţă și atracţii turistice, turismul brașovean s-a adaptat şi dezvoltat într-un ritm rapid pentru a răspunde oportunităţilor de piaţă.

Județul Braşov reprezintă una dintre cele mai variate zone în ceea ce privește oferta turistică din România atât prin obiectivele naturale (monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naţionale), sporturi de iarnă, sporturi extreme – alpinism, parapantă, deltaplanorism, vânătoare şi pescuit, cât şi obiectivele istorice-arheologice (cetăţi, castele, biserici, muzee etc).

Poziţionarea geografică a judeţului Braşov în zona montană din centrul ţării favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse. Potenţialul turistic al judeţul Braşov îmbină elemente ale cadrului natural cu valori culturale şi istorice.

Diversitatea unităţilor de primire turistică din punct de vedere al tipurilor de unităţi de primire în judetul Brasov este variată formată din:

• Hoteluri

• Hoteluri pentru tineret

• Hosteluri

• Hoteluri apartament

• Hanuri si moteluri din care:

• Moteluri

• Vile turistice

• Bungalouri

• Popasuri turistice

• Casute turistice

• Tabere de elevi si prescolari

• Pensiuni turistice urbane

• Pensiuni turistice rurale

• Pensiuni agroturistice

Tabelul 1. Nivelul tipuri de structuri de primire turistica în funcţiune pe categorii în reg. de dezvoltare Brasov în perioada 2000-2010

(locuri-zile).