Analiza Eficienței Activității Societății

În ultimii ani, industria textila din România a suferit importante transformari, o data cu necesitatea privatizarii. Firmele textile autohtone au fost nevoite sa îsi modifice tehnologiile de fabricatie în raport cu cele utilizate pe piata internationala, sa achizitioneze noi utilaje si masini mai performante care sa contribuie la reducerea costurilor si sa isi informatizeze treptat activitatea în vederea obtinerii unei eficiente superioare celei aceptate pâna în 1999. Perioada imediat urmatoare anului 1990 a fost extrem de dificila pentru managerii din aceasta industrie, statul neimplicându-se pentru a le sustine activitatea. Cele mai multe dintre societati au apelat la vânzari de active, ceea ce a produs adevarate scandaluri, în mare parte din cauza faptului ca asemenea vânzari sunt însotite de disponibilizari masive ale salaratilor .

S.C. TEXTILA DACIA S.A reprezinta una dintre societatile cu profil textil care a reusit sa supravietuiasca schimbarilor de mediu, de cerinte si legislatie care au survenit în ultima perioada. Mediul economic în care aceasta îsi desfasoara activitatea este dinamic, fapt datorat:

- existentei îin cadrul sectorului textil a mai multor agenti economici aflati într-o permanenta stare de concurenta, ale caror decizii ( de alocare a resurselor, de repartitie a rezultatelor obtinute etc ) afecteaza si influenteaza mediul economic în ansamblul sau;

- actiunii factorului timp, care este de natura sa produca mutatii semnificative atât în costul resurselor ( umane, materiale, financiare), cât si în calitatea acestora.

Dinamismul mediului economic al firmei îi pune permanent acesteia problema adaptarii cât mai rapide la noile conditii, mentinându-se competitiva, iar pentru ca acest lucru sa se poata realiza este necesar ca aparatul managerial al firmei sa cunoasca situatia actuala a acesteia, sa poata identifica punctele forte si punctele slabe ale activitatii societatii. Astfel, analiza reprezinta prima etapa în stabilirea masurilor necesare corectarii deficientelor si accentuarii laturilor pozitive ale activitatii firmei. Trebuie mentionat însa faptul ca procesul de analiza este deosebit de complex, deoarece exista situatii în care acelasi efect poate fi generat de cauze diferite, sau pot avea loc combinatii de efecte care determina o rezultanta cu totul noua.

Asadar, pe masura cresterii complexitatii proceselor si fenomenelor economice, a problemelor informational- decizionale cu care se confrunta factorii decionali din cadrul socetatilor, s-au intensificat preocuparile teoretice si practice de gasire a unor solutii pentru perfectionarea si cresterea eficientei activitatiii manageriale, activitati finalizate prin dezvoltarea managementului stiintific, ca stiinta a conducerii. Managementul stiintific reprezinta ansamblul proceselor prin care elemente teoretico-metodologice ale stiintei managementului sunt operationalizate în practica economico-sociala.

Din punct de vedere practic, se constata o tendinta puternica de reducere a managementului empiric desfasurat exclusiv pe baza bunului simt si a experientei managerilor, cresterea ponderii instrumentelor stiintifice puse la dispozitia conducerii, precum si o intensificare a raportului creativ de adaptare a acestor instrumente la conditiile concrete ale fiecarei situatii.

O combinatie importanta a metodelor de organizare si conducere a sistemelor, alaturi de metodele matematice si informatice, a avut-o si utilizarea conceptiei sistemico-cibernetice, prin care orice sectiune a realitatii se poate defini ca un sistem sau subsistem în care se identifica elemente, procese, conexiuni, stari, mediu economic si obiective.

O utilitate deosebita îin analiza si proiectarea sistemelor informational- decizionale o au modelele cibernetico-economice care includ subsistemul de reglare ( conexune inversa) prin care se intervine asupra intrarilor în sistem, în scopul mentinerii iesirilor la nivelul unor parametrii- obiectiv doriti. Pe acest aspect ne vom concentra si în efectuarea analizei DEA ( analiza va fi orientata input ).

Întregul demers al metodologiilor analizei de sistem se bazeaza pe ideea existentei posibilitatilor de perfectionare si de ameliorare continua a performantelor oricarui sistem, printr-o activitate de analiza a sistemului existent si de proiectare a unui sistem mai performant. În acest scop se utilzeaza un set de metode în vederea realizarii etapelor specifice fiecarei metodologii de analza si proiectare a sistemelor, printre cele mai importante fiind considerate metoda analizei diagnostic sii metoda modelarii, pe baza carora este construita si lucrarea de fata