Analiza Fluxurilor Mobilității Forței de Muncă Inter-Regionale în România

Domeniu: Statistică

Conține 18 fișiere: docx, xlsx, png, wf1

Pagini : 31 în total

Cuvinte : 4050

Mărime: 619.56KB (arhivat)

Publicat de: Roxelana Varga

Puncte necesare: 9

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE CIBERNETICĂ, STATISTICĂ ŞI INFORMATICĂ ECONOMICĂ

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

Introducere 3
Specificarea modelului econometric unifactorial 5
Analiza modelului unifactorial - Model 1 5
Analiza modelului unifactorial - Model 2 7
Estimarea parametrilor modelului 8
Testarea semnificaţiei statistice a parametrilor modelului şi determinarea intervalelor de încredere 95% pentru parametrii modelului 9
Testarea validităţii modelului de regresie 12
Verificarea îndeplinirii ipotezelor modelului clasic de regresie liniară 12
Homoschedasticitatea erorilor aleatoare 13
Nonautocorelarea erorilor aleatoare 19
Erorile aleatoare urmează o distribuţie normală cu media 0 şi dispersia σε2 23
Previzionarea valorii variabilei dependente Y dacă variabila X creşte cu 10% faţă de ultima valoare înregistrată 26
Specificarea modelului econometric multifactorial 27
Estimarea parametrilor modelului şi interpretarea valorilor obţinute 27
Verificarea existenţei multicoliniarităţii variabilelor explicative 28
Detectarea multicoliniarităţii pe baza coeficienţilor de corelaţie dintre variabilele explicative 28
Criteriul lui KLEIN 29
Concluzii 31

Extras din proiect

Introducere

Proiectul de faţă presupune analiza dependenţei fluxurilor mobilităţii inter-regionale a forţei de muncă la nivelul României, de numărul şomerilor(exprimat în persoane) şi de numărul salariaţilor(exprimat în persoane). Deşi se mai pot utiliza şi alte variabile independente cum ar fi câştigul salarial mediu net lunar, plăţile pentru stimularea mobilităţii forţei de muncă sau populaţia şcolară din învăţământul superior, am ales să realizez analiza pe baza variabilelor exogene „numărul şomerilor” şi „numărul salariaţilor”.

Datele sunt preluate din Anuarul statistic al României (2009) şi din „Revista română de statistică, numărul 8/2010” .

În continuare voi prezenta câteva aspecte legate de fenomenul de mobilitate a forţei de muncă.

Mobilitatea forţei de muncă este unul dintre fenomenele ce au căpătat o amploare deosebită. Acest fapt determină accentuarea studiilor şi preocupărilor mediului academic, dar şi mediile politic, social şi economic îşi concentrează eforturile pe acestă temă. Piaţa muncii europeană se confruntă cu acest fenomen şi chiar îl promovează, considerându-l unul dintre cele mai eficiente moduri de răspuns la provocările pe care procesul de globalizare şi dezvoltare accelerată de noi tehnologii le implică.

Deşi se desfăşoară pe fondul şi în condiţiile globalizării, liberalizarea circulaţiei forţei de muncă se loveşte în principal de constrângeri instituţionale, naţionale şi internaţionale, de constrângeri comportamentale ale populaţiei din zonele şi regiunile de destinaţie, ca şi de constrângeri care

rezultă din dificultăţile de adaptare ale noilor sosiţi.

Mobilitatea forţei de muncă a fost şi este abordată, atât în teorie, cât şi în practică, în legătură cu necesitatea unei dezvoltări economico-sociale echilibrate în plan regional şi sectorial, îmbinând aspecte de ordin structural cu cele de ordin funcţional.

Se utilizează modelul liniar de regresie cu două variabile exogene pentru analiza interdependenţei între fluxurile mobilităţii inter-regionale şi o serie de variabile independente(în cazul de faţă două variabile).

Setul de date cuprinde variabila dependentă, considerată „fluxurile mobilităţii inter-regionale” şi variabilele independente: „numărul şomerilor” şi „numărul salariaţilor”.

Analiza realizată se bazează pe un model econometric liniar bifactorial ce reflectă legătura econometrică dintre variabila dependentă, y_i- fluxurile mobilităţii inter-regionale la nivelul României aferente fiecărei observaţii în parte şi variabilele independente x_1- numărul şomerilor, x_2 - numărul salariaţilor.

Judeţe Fluxurile

mobilităţii

inter-regionale

yi Numărul

şomerilor

x1 Numărul

salariaţilor

Alba 12029 12827 91854

Arad 15461 6549 124410

Argeş 25453 13131 146835

Bacău 25573 12411 121996

Bihor 20104 8596 167334

Bistriţa-

Năsăud 9552 3614 60868

Botoşani 13804 5519 56570

Braşov 20036 10655 169429

Brăila 9542 6026 75845

Buzău 17087 10854 87004

Caraş-

Severin 13371 7698 63672

Călăraşi 11423 5463 47498

Cluj 21271 9998 199066

Constanţa 29168 9612 193725

Covasna 5341 6786 50998

Dâmboviţa 19941 11715 84077

Dolj 23771 24310 136003

Galaţi 17647 14538 128334

Giurgiu 9121 4181 34199

Gorj 16712 10994 79329

Harghita 7681 9280 67335

Hunedoara 16272 13826 128927

Ialomiţa 10644 5204 47748

Iaşi 28759 16905 164886

Ilfov 18927 2098 103552

Maramureş 12836 7577 94097

Mehedinţi 12318 11429 49028

Mureş 18452 11607 130740

Neamţ 20063 8223 86530

Olt 18251 9463 74595

Prahova 23884 12122 182610

Satu-Mare 10596 4600 77060

Sălaj 7632 5845 47650

Sibiu 14892 5794 122491

Suceava 19688 10963 101602

Teleorman 14865 13702 57809

Tmiş 29207 5568 216731

Tulcea 9404 4005 46386

Vaslui 15432 16458 60815

Vâlcea 17430 8344 84940

Vrancea 14423 6677 59505

Mun.

Bucureşti 100445 18274 922235

Specificarea modelului econometric unifactorial

Pentru a realiza modelul liniar multifactorial se analizează modelele econometrice liniare unifactoriale ce se pot obţine între variabila dependentă şi fiecare variabilă independentă luată separat.

Analiza modelului unifactorial - Model 1

Primul model unifactorial ce poate fi construit este de forma:

Y_(i )= f(x_1i )+ ε_1

şi explică variaţia fluxurilor mobilităţii inter-regionale în funcţie de numărul de şomeri.