Analiza ratei mortalității infantile în anul 2015

Studierea mortalității infantile aduce informații foarte importante despre nivelul de dezvoltare al unei țări. Astfel, aceasta poate arăta gradul de modernizare a serviciilor medicale din respectivul stat, precum și al modului de trai al oamenilor. Dacă este să definim mortalitatea infantilă, aceasta este reprezentată de mulțimea decedaților cu vârsta de 0 ani, înregistrați într-o perioadă de timp. Mortalitatea infantilă dispune de propria sa metodă de măsurare. Astfel, rata mortalități infantile exprimă numărul decedaților cu vârsta cuprinsă în intervalul 0-1 ani la 1000 de născuți vii.(Mihăescu, C. Demografie. Concepte și metode de analiză, Editura: Oscar Print, București, 2004)

Mortalitatea infantilă poate fi structurată în funcție de vârsta la care a avut loc decesul și în funcție de cauzele care au provocat decesul. În ceea ce privește analiza pe grupe de vârstă, acesta se împarte astfel: când decesul are loc în primele 6 zile se înregistrează mortalitatea neonatală precoce, când decesul survine în primele 28 de zile se înregistrează mortalitatea neonatală, iar când acesta are loc în intervalul 1 lună - 11 luni se poate vorbi despre mortalitatea postneonatală.

Mortalitatea infantilă este cel mai sensibil indicator determinant al sănătății publice dar și a bunăstării, acesta fiind folosit pentru evalarea calității asistenței sociale și dezvoltării socio-economice a unei țări. Aceasta este invers proporțională cu gradul de dezvoltare socio-economică.

Cea mai puternică influență asupra mortalității infantile o au factori socio-economici. În mai multe studii anterioare realizate de Adlakha A.L., Suchindran C.M., Repetto R., Rodgers G.B., Meegama S.A. și Hobcraft J.N. s-a demonstrat existența unei legături puternice între mortalitatea infantilă și indicatori ce țin de nivelul de trai a populației, cum ar fi, inegalitatea venitului, accesul la facilitățile medicale, urbanizarea. (Ulrike Boehmer et al., 1995), însă în acest studiu aceștia nu s-au dovedit a fi semnificativi.

Potrivit autorilor Ulrike Boehmer și John B. Williamson, vârsta la prima naștere are legătură puternică cu rata mortalității infantile.

În continuare se va analiza rata mortalității infantile în cadrul țărilot membre Uniunii Europene pentru anul 2015.

2. Prezentarea datelor

În vederea realizării lucrării de cercetare au fost utilizate următoarele variabile au o influență semnificativă asupra mortalității infantile:

Țări Rata mortalității infantile (variabila dependentă Y) Vârsta medie la prima naștere (variabila independentă X1) Rata mortalității materne (variabila independentă X2) Cheltuieli pentru sanatate (variabila independentă X3)

Austria 3,1 29,2 3 795024637

Belgia 3,3 28,9 7 920647328

Bulgaria 6,6 26 11 155945509

Croația 4,1 28,3 8 1129700067

Cipru 2,7 29,5 7 888319657

Cehia 2,5 28,2 4 984291326

Danemarca 3,7 29 6 736761162

Estonia 2,5 27,2 8 880324176

Finlanda 1,7 28,8 3 1392983965

Franța 3,7 28,5 8 1153951975

Germania 3,3 29,5 6 741091154

Grecia 4 30 3 637929421

Ungaria 4,2 27,9 17 588069354

Irlanda 3,4 29,4 8 1080495696

Italia 2,9 30,8 4 808426702

Letonia 4,1 26,7 18 924791783

Lituania 4,2 27,1 10 655211709

Luxemburg 2,8 30,2 10 693787356

Malta 5,8 28,5 9 974992027

Olanda 3,3 29,5 7 1089729305

Polonia 4 27 3 950107564

Portugalia 2,9 29,8 10 911547172

România 7,6 26,3 31 456500913

Slovacia 5,1 27,1 6 910388628

Slovenia 1,6 28,7 5 885404755

Spania 2,7 30,7 5 967990894

Suedia 2,5 29,2 4 902988651

Marea Britanie 3,9 28,7 9 840078093

Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat, http://data.worldbank.org/

3. Prezentare unei hărți pentru variabilele semnificative

În continuare vor fi prezentate patru hărți de tip quantile aferente variabilelor studiate.

Figura nr. 3.1.: Hartă de tip quantile pentru variabila rata mortalității infantile (RMI)

După cum rezultă din figura 4.1. există 6 țări cu o rată a mortalității infantile cuprinsă în intervalul 4,2 și 7,6, printre acestea se numără România, Ungaria, Bulgaria și Slovacia.

Figura nr. 3.2.: Hartă de tip quantile pentru variabila vârsta medie la prima naștere (VMPN)

În ceea ce privește variabila vârsta medie la prima naștere, putem observa o grupare a țărilor Uniunii Europene după aceasta. În Europa de Est vârsta medie la prima naștere a unei femei este cuprinsă în intervalul 26 și 27,2 ani, pe când în Europa de Sud vârsta medie la prima naștere se încadrează în intervalul 29,8 - 30,8 ani.

Figura nr. 3.3.: Hartă de tip quantile pentru variabila cheltuieli pentru sănătate

Cele mai scăzute cheltuieli pentru sănătate sunt înregistrate în partea de est a Europei, unde se regăsesc și cele mai scăzute rate ale mortalității infantile.