Ancheta invățământul în România

„Pamantul mi-e sub picioare, cerul desert e deasupra noastra; jur-imprejur sta lumea indiferenta sau in observatie si astfel trebuie sa inaintam cu sarcina vietii. O singura clipa nu ne este iertat sa scapam din vedere ca nimeni nu imparte cu noi acesta sarcina si ca noi insine croim soarta noastra si a umasilor nostrii.” Eminescu cugetari

Cum este invatamantul din Romania la 15 ani de la Revolutie? Cei mai multi romani cred ca este mai prost decat in vremea regimului comunist. Daca oamenii sunt inca destul de multumiti de invatamantul primar si gimnazial, insatisfactia apare atunci cand vine vorba de invatamantul liceal si universitar. Parerile despre profesori sunt mai degraba impartite: unii spun ca sunt corecti si bine pregatiti, o parte aproximativ egala crede ca sunt dezinteresati si fara autoritate. Parerile romanilor despre elevii de azi sunt mai degraba negative: "Sunt obraznici, libertini, lipsiti de scrupule, lenesi, prosti etc."

Raspunsul la comparatia intre invatamantul dinainte de 1989 si cel de dupa 1989 seamana mult cu raspunsul nostalgic la dilema romanilor: traiam mai bine inainte de 1989 sau traim mai bine acum? Oamenii sunt nostalgici dupa stabilitatea economica dinainte de 1989, asa cum probabil sunt nostalgici dupa disciplina mai stricta din scolile regimului comunist. Poate ca acum elevii invata mai multe, au acces la o diversitate de informatii si oportunitati, dar nu mai sunt la fel de disciplinati ca inainte de 1989. De aici vin si nostalgiile parintilor. De altfel cei mai multi intervievati s-au pronuntat pentru reintroducerea uniformelor scolare in invatamantul gimnazial si liceal. Aproape o cincime din romani mai crede inca in eficienta pedepselor corporale in scoli. De altfel, 36% din cei intervievati au avut o asemenea experienta in scoala. AI CARTE, AI PARTE. In general, se poate spune ca educatia este inalt valorizata de parinti. Din ce in ce mai mult, oamenii isi dau seama ca mai multi ani de scoala inseamna mai multe sanse de angajare, un salariu mai mare, un mediu de munca mai atractiv. Cel putin parintii cred asta. Tinerii sunt mai sceptici. De altfel, o buna masura a investitiilor pe care parintii din Romania le fac in educatia copiilor este data de ponderea din bugetul familiei cheltuita in acest scop. "Analisti moderni ai actului de educatie au ajuns la concluzii radicale, considerand ca scoala, ca institutie, este rigida, pietrificata, imposibil de racordat la exigentele noilor evolutii din societate. Ea este raspunzatoare de «relele» sociale, cultivand in mod daunator: mitul valorilor institutionalizate, invatand oamenii sa devina clientii obedienti ai altor institutii; mitul progresului etern, stimuland tineretul sa consume informatii care costa, sporind preturile educatiei. Desi multe concluzii ale specialistilor in educatie sunt nu tocmai optimiste, nu trebuie «descolarizata» societatea, ci reorganizata scoala"

Obiectivul anchetei

Obiectivul anchetei este de a analiza evolutia pietei educationale din Romania si de a stabili nivelul educational al Romaniei dar si schimbarile survenite dupa 1990.

Sondajul a fost realizat pe un esantion de 600 de subiecti cu varste de peste 15 ani, in perioada 5 – 15 februarie 2006. Interviurile s-au desfasurat la domiciliile subiectilor dar si pe strada, eroarea maxima fiind de + - 2,2% la o probabilitate de 0,95. Tipul esantionului este probabilist, selectie aleatoare a punctelor de esantionare si a subiectilor. In analiza s-a tinut cont de nicvelul de educatie al respondentilor( studii: sub liceu, liceu si peste liceu) si de categoriile de varsta( 15 – 30 ani, 31 – 55 ani, 56 de ani si peste) .

Precizãri metodologice ( Cap.I, Cap. II ) Datele statistice au fost obtinute pe baza prelucrãrii informatiilor colectate prin cercetãri statistice exhaustive de la unitãtile de invãtãmânt publice si particulare si au fost structurate pe niveluri educationale. Majoritatea indicatorilor statistici sunt prezentati pentru anii scolari/universitari 1994/1995 - 2003/2004 . S-au avut in vedere modificarile frecvente intervenite În reteaua unitãtilor de invãtãmânt si in activitatea desfãsuratã in domeniul educatiei, dar si schimbãrile in tipologia scolilor, pe profiluri, meserii etc., toate acestea fiind aliniate la structura de organizare si functionare existentã in anul scolar/universitar 2003-2004. Datele statistice sunt structurate pe niveluri educationale, in conformitate cu legislatia in vigoare, referitoare la organizarea si functionarea sistemului educational in România, precum si cu Clasificarea Internationalã Standard a Educatiei (ISCED 97), astfel: invãtãmântul prescolar, primar si gimnazial, liceal, profesional si de ucenici, postliceal si de maistri, superior si special primar si gimnazial.

Cea mai mare parte a indicatorilor sunt prezentati pe total tarã si in profil teritorial (regiuni si judete), pe medii de rezidentã, sexe, specializãri si meserii, limbi de predare, clase, ani de studiu etc. Profilurile, meseriile si specializãrile in care se pregãtesc elevii si studentii au fost stabilite conform "Nomenclatorului profilurilor, meseriilor si specializãrilor", elaborat de Institutul National de Statisticã si Ministerul Educatiei si Cercetãrii. Personalul didactic a fost inregistrat o singurã datã, numai in unitãtile scolare la care au cartea de muncã; sunt inclusi in aceastã categorie si maistri instructori care desfãsoarã activitãti instructiv-educative in sistemul de invãtãmânt. Pentru invãtãmântul superior au fost colectate informatii statistice de la institutiile publice si particulare, acreditate si aflate in curs de acreditare. in numãrul total al studentilor au fost inclusi si studentii strãini, care studiazã in unitãtile de învãtãmânt superior din România (de lungã duratã si de scu.rtã duratã - colegii); nu au fost inclusi studentii români care studiazã în alte tãri.