Anchetă Statistică Privind Opiniile Cadrelor Didactice despre Sistemul de Învățământ din România - Suceava

Tema acestei cercetari se intituleaza „Ancheta statistica privind opiniile cadrelor didactice despre sistemul de învatamânt din România — Suceava "

Problemele omului contemporan s-au multiplicat în mod evident, situatie ce îi poate bulversa echilibrul launtric, astfel încât gasirea solutiilor la micile si marile dileme ale sale a devenit o necesitate, iar a fi competitiv este o conditie existentiala. Procesul educational este un act de socializare, de culturalizare, de formare si de dezvoltare a personalitatii, dus la îndeplinire de echipa didactica. Idealul educational în învatamântul românesc vizeaza dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii umane, formarea personalitatii autonome si creative.

Dimensiunile idealului educational:

- Valorile obiective ale vietii devin repere ale politicilor sociale si, implicit, sustin continutul idealului educational.

- Ca subsistem social, educatia trebuie sa sprijine inserarea facila si flexibila a fiecarui individ în comunitate.

- Tridimensionalitatea idealului educational (psihologica, pedagogica, sociala) da o orientare explicita activitatilor educative, între care demersurile dirigintilor devin esentiale.

Finalitatile ce orienteaza actiunile educationale :

- formarea personalitatii prin însusirea valorilor culturii nationale si universale;

- educarea în spiritul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, al demnitatii si

- tolerantei;

- cultivarea sensibilitatii fata de problematica umana si de valorile morale si civice;

- formarea capacitatii intelectuale, a disponibilitatilor afective si a abilitatilor practice prin similarea de cunostinte umaniste, stiintifice, tehnice si estetice;

- asimilarea tehnicilor de munca intelectuala, necesare autoinstruirii pe parcursul întregii vieti;

- dezvoltarea armonioasa prin educatie fizica, educatie igienico-sanitara si practicarea sportului.

Învatamântul urmareste realizarea idealului educational derivat din traditiile umaniste, din valorile democratiei din aspiratiile societatii românesti si contribuie la pastrarea identitatii nationale.

Demersurile educationale, vizând dezvoltarea personalitatii elevilor, impun participarea activa, constienta si responsabila a acestora în propria formare. Diferentierea si individualizarea demersului educativ trebuie sa devina un scop si un mijloc, în acelasi timp.

2. Stabilirea obiectivelor cercetarii

Învatamântul românesc are o structura formala instituita în perioada interbelica . Atunci aceasta structura reprezenta o achizitie de vârf în domeniul pedagogiei, fiind în sincronie cu sistemul de învatamânt din mai multe tari europene, cu referire speciala la Franta. De atunci psihologia vârstelor si teoriile de învatamânt au facut pasi uriasi în redefinirea si reconstituirea aspectelor educationale ale vârstelor scolare. Însa din motive cunoscute, structura sistemului de învatamânt românesc nu a tinut pasul cu evolutia fireasca a achizitiilor din domeniul psihologiei învatarii.

Cultivarea integritatii morale a scolarilor si modelarea comportamentului ca viitori membri ai comunitatii sociale sunt obiective prioritare care antreneaza toti mai multi factori.

Scurgerea timpului aduce, în general, pe nesimtite, civilizatie, modernitate, prosperitate, într-un cuvânt progres. Institutiile, ca si oamenii îmbraca dupa anumite perioade haine noi, moderne,stimuland creatia si munca eficienta.

Principalul obiectiv al cercetarii îl constituie cunoasterea si analiza opiniilor, cadrelor didactice din orasul Suceava cu privire al modului de dezvoltare a sistemului educational românesc, misiunea acestuia, problemele care apar în demersul procesului educativ, opiniile profesorilor despre elevi, studenti, despre oferta scolara actuala si consecintele sale pe viitor, precum si comportamentele, competentele de comunicare, ce se stabilesc între profesori si elevi, studenti, în procesul educativ.

3. Identificarea ipotezelor si variabilele studiului

Formularea ipotezelor trebuie sa tina seama de îndeplinirea a trei conditii pentru a putea fi considerate ipoteze valide:

- verificabilitatea - care se refera la necesitatea de a se baza pe observarea faptelor reale;

- specificitatea - posesia unui înalt continut informational;

- conformitatea - continutul tine cont de nivelul actual al cunoasterii stiintifice din domeniul respectiv.

Considerând ipoteza un enunt despre relatia dintre doua sau mai multe variabile, pentru esantionul de 200 de cadre didactice supuse investigatiei, situatiile pentru care se pot stabili ipotezele de crecetare pot fi urmatoarele :

- aprecierile profesorilor si învatatorilor despre calitatea sistemului de învatamânt actual si diferentele dintre cel actual si cel din trecut;

- aprecieri cu privire la stilul de pregatire al elevilor, modul cum acestia se implica în propria educatie; - care sunt principale probleme cu care se confrunta unitatile scolare din România (Suceava), stabilitatea în schimbare a adolescentilor;

- cum evolueaza comunicarea dintre profesor – elev/studenti;

- responedenta dintre pregatirea profesionala si cerintele actuale ale societatii misiunea cadrelor didactice în procesul educativ