Anchetă statistică privind opiniile tinerilor suceveni cu privire la plecarea oamenilor la muncă în străinătate

1. IDENTIFICAREA PROBLEMEI DECIZIONALE

Plecarea romanilor in strainatate s-a manifestat, in anii ‘90, ca un fenomen de exod al inteligentei, fiind vorba de migratia unei fortei de munca inalt calificate. Au plecat in primul val inginerii, tehnicienii si medicii - in SUA, Canada sau Franta. Au urmat informaticienii, economistii si profesorii. In ultimii ani, se asista la migratia masiva a fortei de munca necalificate sau in mediu calificate, ceea ce i-a facut pe angajatori sa vorbeasca tot mai mult de o criza acuta a fortei de munca pe acest segment.

In general, romanii care pleaca in strainatate reprezinta o forta de munca competitiva, bine instruita. Absolventii invatamantului superior reprezinta circa 10-12% din totalul persoanelor emigrate legal, iar peste un sfert dintre acestea sunt absolvente ale invatamantului liceal si postliceal, potrivit studiului Declinul demografic al Academiei Romane, din 2007. Emigrantii cu studii profesionale si tehnice reprezinta aproximativ 9%, in timp ce mai putin de o treime din totalul emigrantilor o detin persoanele care au absolvit doar scoala primara sau gimnaziul.

Cei implicati in miscarea migratorie legala fac parte, de regula, din trei mari categorii de forta de munca. Primul segment este reprezentat de forta de munca de inalta calificare, din categoria de varsta 25-40 de ani, cu competente in domenii de varf ale stiintei si tehnologiei si in unele domenii precum invatamantul si sanatatea. Apoi, este forta de munca cu un nivel mediu de calificare, cu specializari care acopera domeniile: constructii (Germania, Israel), sanatate (Italia, SUA, Canada, Elvetia), hotelier, alimentatie publica (in special piata occidentala). Urmeaza forta de munca necalificata sau semicalificata - in activitati din agricultura, salubritate, constructii (Spania, Portugalia, Grecia). Potrivit studiului mentionat, migratia este selectiva - pleaca, in general, tineri si un segment de forta de munca valoroasa.

La nivelul judetelor, sunt diferente mari in ceea ce priveste numarul migrantilor.Daca judetul Vaslui se confrunta cu o emigrare masiva, cauzata de lipsa locurilor de munca si de salariile mici oferite de angajatori, judetul Sibiu importa forta de munca din alte judete, devenind chiar o alternativa la munca in strainatate.

2. OBIECTIVELE CERCETARII

Obiectivul principal al cercetarii il constituie cunoasterea si analiza opiniilor tinerilor din judetul Suceava cu privire la plecarea romanilor la munca in strainatate, la factorii care ii determina sa plece sau sa revina, la dorinta lor de a pleca sau nu, privit prin prisma factorului scolarizarii si din perspectiva mediului de provenienta(rural sau urban).

3. STABILIREA COLECTIVITATII CERCETARII

Colectivitatea statistica- denumita de statistica matematica populatie statistica, reprezinta totalitatea manifestarilor sau totalitatea elementelor de aceeasi esenta calitativa, ale unui fenomen sau proces economic bine individualizat. Insusirea de baza a colectivitatilor este omogenitatea. O colectivitate statistica este omogena daca elementele ei componente au trasaturi esentiale asemanatoare.

Unitati (elemente) statistice reprezinta multimea numarabila de elemente care compun colectivitatea statistica. Fiecare element al colectivitatii este purtatorul unui anumit nivel al fiecarei trasaturi (caracteristici) supuse observarii statistice. Statistica opereaza atat cu unitati simple cat si cu unitati complexe.

Caracteristica statistică reprezintă acea proprietate care este comună tuturor unităţilor unei colectivităţi statistice. Deoarece variază de la o unitate la alta, mai poartă numele de variabilă statistică. Astfel, nivelul variabilei la fiecare unitate sau grup de unităţi, se numeşte variantă. Nivelul variabilei sau nivelul observat al caracteristicii la fiecare unitate sau grup de unitati din colectivitate se numeste varianta.

Omogenitatea colectivitatilor poate fi privita sub trei aspecte principale: din punct de vedere calitativ, de timp si de spatiu.

Omogenitatea calitativa a colectivitatilor este data de insusirea elementelor componente de a fi de acelasi gen din punct de vedere al insusirii sau insusirilor esentiale (calitative) care le definesc.

Omogenitatea de timp este insusirea elementelor componente ale colectivitatilor de a apartine aceluiasi moment sau aceleiasi perioade de timp. Conditiile momentului sau ale perioadei isi imprima influenta asupra gradului de dezvoltare a elementelor componente colectivitatii.

Omogenitatea de spatiu (teritoriala) este insusirea elementelor componente ale unei colectivitati de a apartine unui teritoriu, care imprima anumite trasaturi colectivitatii respective.

Dupa natura lor colectivitatile pot fi impartite in doua subgrupe

- colectivitati de stari (de stocuri)- colectivitatile de finite sau lucruri care exprima starea (stocul) acestora la un anumit moment. Aceste colectivitati se caracaterizeaza prin esenta lor materiala, concreta, statica si prin faptul ca volumul lor poate fi determinat prin masurare sau numarare la un moment dat.

- colectivitati de miscare (de fluxuri)- reprezinta manifestari ale colectivitatilor de fiinte sau de lucruri si se caracterizeaza prin esenta lor nemateriala, faptica si prin aceea ca volumul lor nu poate fi determinat prin masurare sau numarare la un moment dat, ci prin inregistrarea curenta continua a evenimentelor care se produc intr-un interval de timp dat si intr-un spatiu determinat.

Din punct de vedere al gradului de cuprindere a unitatilor care se inregistreaza colectivitatile pot din nou fi impartite in doua grupe:

- colectivitati generale (totale)- se obtin prin inregistrarea tuturor unitatilor supuse observarii statistice totale.

- colectivitati partiale (de selectie)- se obtin ca rezultat al inregistrarii unei parti din colectivitatile generale prin cercetari selective, anchete etc.

In cazul prezentei colectivitati, aleasa dupa gradul de cuprindere a unitatilor este o colectivitate partiala, iar dupa gradul de cuprindere, aceasta este o colectivitate de stari.