Cuprins
- IDENTIFICAREA PROBLEMEI DECIZIONAL
- SCOPUL CERCETARII
- STABILIREA OBIECTIVELOR, IPOTEZELOR SI VARIABILELOR CERCETARII
- DEFINIREA COLECTIVITATII CERCETATE,A UNITATII DE CERCETARE, SI A UNITATII DE SONDAJ
- STABILIREA METODEI DE RECOLTARE A INFORMATIILOR
- STABILIREA COORDONATELOR SPATIALE, TEMPORALE SI MODALE ALE CECETARII
- STABILIREA MARIMII ESANTIONULUI SI A METODEI DE ESANTIONARE
- CHESTIONARUL
- PREZENTAREA REZULTATELOR
- PRELUCRAREA,ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
Extras din proiect
INTRODUCERE
Observarea statistica presupune respectarea unor principii fundamentale impuse prin lege (Legea nr. 11/1994), principii asemanatoare cu cele impuse pe plan international. Ele au în vedere: autonomia metodologica, confidentialitatea, transparenta, specializarea, proportionalitatea si deontologia statistica.
Prin programul de observare trebuie sã se precizeze câteva elemente fixe, si anume:
- scopul observarii este subordonat scopului general pentru care s-a organizat cercetarea statistica si de exacta lui întelegere depinde reusita actiunii;
- obiectul cercetarii sau colectivitatea cercetata reprezinta multimea unitatilor la care vor fi înregistrate caracteristicile precizate.
Obiectul observarii trebuie sa fie delimitat ca volum, în timp, spatiu, cât si din punct de vedere organizatoric;
- unitatea de observare ca element component al colectivitatii trebuie sa fie clar definita pentru a obtine date complete, exacte si comparabile în timp si spaþiu. Unitatile de observare pot fi simple sau
complexe în functie de scopul cercetarii;
- programul observarii constã în stabilirea tuturor caracteristicilor care trebuie înregistrate, a modalitatilor concrete de culegere a datelor, încadrarea în timp si spaþiu a activitatii de obtinere a informatiilor;
- formularele si instructiunile de înregistrare se prezintã sub forma de fise (care se completeaza pentru o singura unitate de observare) si liste (care se completeaza pentru mai multe unitati). Formularele de înregistrare sunt însotite de norme metodologice si tehnice privind completarea lor, norme ce pot fi imprimate direct pe formular sau în brosuri anexe. Metodele si procedeele de observare statistica sunt în functie de natura fenomenelor studiate, de modul de organizare a activitatii.
Metodele si procedeele de observare statistica sunt în functie de natura fenomenelor studiate, de modul de organizare a activitatii agentilor economici, de posibilitãtile de înregistrare a fenomenelor si de mijloacele tehnice de prelucrare de care se dispune. Gruparea metodelor de înregistrare (observare) în sisteme are la baza diferite criterii:
a) dupã modul de organizare a activitatii social-economice deosebim:
- observari permanente, care se efectueaza prin intermediul sistemului informational statistic;
- observari special organizate ca: recensaminte, anchete, monografii;
b) dupa timpul la care se refera datele, observãrile statistice pot fi:
- curente, cum sunt rapoartele statistice;
- periodice, care se efectueazã la un anumit interval de timp (recensamântul);
- unice (observari speciale), care se fac pentru consemnarea statistica a unui eveniment nerepetabil;
c) dupã numarul unitatilor înregistrate, observarile pot fi:
- totale, cum sunt recensamintele si raportarile statistice, prin care se culeg date de la toate unitatile colectivitatii;
- partiale, cum este sondajul prin care se realizeaza înregistrari numai la o parte din unitatile colectivitatii.
Principalele tipuri de lucrari de înregistrare statistica practicate sunt prezentate în continuare:
- Recensamântul
- Rapoartele statistice
- Anchetele prin sondaj
- Ancheta statistica
- Observarea partii principale
- Monografia
- Ancheta integrata în gospodarii
- Ancheta asupra fortei de munca în gospodarii
- Ancheta structurala în întreprinderi
- Observarea pietei taranesti
1. IDENTIFICAREA PROBLEMEI DECIZIONALE
CREDITUL – necesitatea şi rolul său
În economia de piaţă, raporturile de creditare au dimensiuni considerabile şi varietăţi multiple.
În general, creditul reprezintă schimbul unei valori monetare prezente contra unei valori monetare viitoare. Creditul în calitate de mijloc de plată poate contribui esenţial la creşterea economică prin stimularea dezvoltării unor activităţi noi, a întreprinderilor private mici şi mijlocii, aflate la început de activitate, precum şi relansarea unor domenii vitale ale economiei.
Creditul permite:
- Finanţarea peste nivelul resurselor proprii;
- Clienţilor să cheltuiască mai mult decât veniturile obţinute;
Guvernelor să cheltuiască peste limitele veniturilor fiscale.
CREDITUL BANCAR
Conceptul de credit bancar descrie operaţiunea prin care banca acordă un împrumut unui agent economic în schimbul unui angajament de rambursare viitoare însoţit de plata unei anumite dobânzi.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Creditul - Factor de Relansare Economica Rurala.doc