Eforturi și Efecte Macroeconomice ale Aderării Romaniei la Uniunea Europeană

Capitolul 1. Poziţia României înainte de prima etapă a pregătirii integrării în structurile Uniunii Europene

Conform datelor statistice publicate de Comisia Europeană, aprecierilor şi concluziilor din rapoartele de monitorizare din ultimii ani, România a înregistrat progrese notabile pe calea asigurării convergenţei reale în termeni de produs intern brut pe locuitor - exprimat la standardul puterii de cumparare - ajungând să reprezinte, în anul 2004, 28,8% din media UE-15 şi respectiv 31,1% din media UE-25, comparativ cu 23,0% şi respectiv 25,2% cât s-a înregistrat în anul 2000 şi deşi toate rezultatele înregistrate de Romania au fost de creştere, aceasta încă se situeaza pe o poziţie inferioară faţă de noile State Membre.

Prezenta lucrare analizează principalele implicaţii şi provocări legate de aderarea României la Uniunea Europeană, aderarea la condiţiile de securitate şi prosperitate, egalitate a concurenţei pe o piaţă largită, un volum mai mare de investiţii, un cadru economic, juridic şi instituţional stabil, primirea de asistenţă financiară şi tehnică calificată pentru modernizare şi dezvoltare.

Lucrarea de faţa are ca obiective evaluarea din punct de vedere statistic a eforturilor şi efectelor economice depuse de Romania in vederea aderării, a dezvoltării socio-economice şi a disparităţilor faţă de structurile Comunitare.

Pentru a se realiza analiza statistică a eforturilor şi efectelor aferente lucrarea are ca bază de pornire realităţile din Uniunea Europeană, respectiv modul în care sunt abordate din punct de vedere teoretic şi practic. Un rol deosebit este acordat în lucrare instrumentelor de cuantificare, respectiv diferitelor metode de modelare statistico-economică a fluxurilor financiare, a politicilor bugetare.

Prezentul studiu este structurat pe trei capitole care abordează atat contextul general al extinderii Uniunii Europene cât şi prezentarea unor modele economico-matematice cu ajutorul cărora se pot realiza evaluări ale eforturilor şi efectelor de integrare ale statelor candidate în Uniunea Europeană în acest cadru al lucrarii costurile şi beneficiile aderării sunt determinate separat pentru perioada de pregatire a aderării şi pentru perioada post-aderare la Uniunea Europeană.

Analiza statistică a eforturilor şi efectelor aderării la Uniunea Europeană s-a realizat prin identificarea tipologiei acestora luând în considerare dimensiunea politică, economică, administrativă, juridică, institutională şi informatională pe domenii de negociere. Totodată, pentru câteva dintre domeniile de negociere s-au realizat analize statistico-economice pe două direcţii: (i) eforturile şi efectele aderării la Uniunea Europeană din punctul de vedere al impactului direct asupra bugetului general consolidat; (ii) evaluarea eforturilor şi efectelor aderării la Uniunea Europeană din punctul de vedere cantitativ şi calitativ al modificării principalilor indicatori macroeconomici ce caracterizează fenomenele şi procesele din domeniul/activitatea analizată.

În tratarea diferitelor aspecte din lucrare s-a conştientizat faptul că eforturile şi beneficiile aderării la Uniunea Europeană nu vor apărea în aceeaşi perioadă. Astfel, eforturile asociate creşterii concurenţei şi alinierii la acquis-ul comunitar apărând mai devreme, în primii ani de după aderare. Pe termen lung, însă, beneficiile aderării la Uniunea Europeană vor fi semnificative, dacă se vor adopta şi politicile adecvate. Ratele de creştere economică înregistrate de statele candidate sunt mai mari decât cele din actualele state membre ale Uniunii Europene, dar şi post aderare acestea vor trebui menţinute, ceea ce va conduce la depăşirea decalajelor economico-sociale existente; venituri şi standarde sociale mai ridicate; scăderea migratiei către alte state din Uniunea Europeană; atragerea de investiţii străine, etc.

1.1. Contextul general al extinderii Uniunii Europene

Extinderea Uniunii Europene spre ţarile din Centrul şi Estul Europei reprezintă cea de a cincea etapă a unui proces de dezvoltare continuă din istoria comunitaţii europene. Ea a ridicat şi mai ridică diferite probleme, dintre care menţionăm: ţările din Centrul şi Estul Europei aveau diferite niveluri de dezvoltare socio-economică; aceste state nu aveau o economie de piaţă matură, capabilă să functioneze în noul sistem comunitar; experienţa participativă a ţărilor din Centrul şi Estul Europei era redusă, iar pentru dezvoltarea acesteia la începutul anilor '90 s-a înfiinţat CEFTA; noua extindere a Uniunii Europene a fost o decizie politică diferită de altele similare din trecut; ţările candidate din Centrul şi Estul Europei au fost tratate ca entităţi separate, comisia optând pentru trecerea graduală la UE a ţărilor din Centrul şi Estul Europei pe masura îndeplinirii diferitelor cerinţe de „europenizare”, adică pentru îndeplinirea acquis-ul comunitar.