Îmbătrânirea Demografică în Județul Neamț

Date introductive

Unul dintre fenomenele cele mai importante ale demografiei este îmbătrânirea demografică, caracterizată ca un fenomen negativ în ţara noastra şi nu numai.

Îmbătrânirea demografică reprezintă un proces care presupune schimbarea structurii pe vârste a unei populaţii, prin creştera importantă a proporţiei vârstnicilor în populaţia totală, în detrimentul proporţiei tinerilor, ca tendinţă fermă şi de lunga durată, cu numeroase implicaţii în toate sferele activităţii umane.

Fenomenul se explică prin evoluţia de bază a populaţiei (natalitatea, mortalitatea, sporul natural) care determina modificările în structura populaţiei pe vârstă şi mişcare teritorială (migraţiile). Îmbătrânirea demografică este, de regulă, precedată de evoluţia descendentă a natalităţii pe o perioadă mai lungă de timp şi o scădere sau o relativă stabilitate a mortalităţii pe o perioadă, afectând toate grupele de vârstă. Migraţia acţionează şi ea, în cadrul populaţiei producând modificări, atât la nivel general cât şi pe medii.

2. Structura populaţiei pe vârstă

Populaţia pe grupe de vârstă pentru judeţul Neamţ

Judeţul Neamţ 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

TOTAL 586229 587448 575767 572255 570367 570682 567908 566059 564291 562489

Grupe de vârstă

0-14 ani 115535 112873 107448 103116 99545 96191 94386 92460 90986 89505

15-59 ani 360700 363394 357367 358000 359344 363354 361976 361681 361262 358675

60 şi peste 109994 111181 110952 111139 111478 111146 111546 111919 112043 114309

Din analiza tabelului de mai sus putem constata faptul că, per total populaţia judeţului Neamţ este într-o continuă scădere; analizând însă evoluţia populaţiei pe grupele de vârstă, putem observa că populaţia tânără cu vârsta cuprinsă între 0 şi 15 ani dar şi cea din intervalul 15-59 de ani a înregistrat o scădere continuă.

Factorii care au condus la această situaţie sunt natalitatea scăzută determinată de condiţiile din spitale, lipsa educaţiei, bolile pe care le contactează bebeluşii, creşterea duratei de viaţă, programele sociale, migraţia populaţiei tinere în ţările dezvoltate, etc.

3. Factorii şi cauzele care influenţează procesul de îmbătrânire demografică

Există numeroşi factorii care au avut influenţă asupra accentuării fenomenului de îmbătrânire demografică. Principala cauză a îmbătrâniri demografice este tranziţia la un nou regim de reproducere a populaţiei, de la regimul tradiţional, caracterizat prin rate înalte de natalitate şi mortalitate, la regimul modern, cu rate scazute de natalitate şi mortalitate.

Anii Ambele sexe Masculin Feminin

1998-2000 70.64 67.16 74.33

1999-2001 71.11 67.64 74.80

2000-2002 71.18 67.73 74.84

2001-2003 71.01 67.61 74.60

2002-2004 71.26 67.99 74.71

2003-2005 72.01 68.41 75.83

2004-2006 72.69 68.92 76.70

2005-2007 73.21 69.52 77.10

2006-2008 73.58 69.60 77.82

Din analiza tabelului constatăm faptul că durata medie de viaţă la femei este mai mare decât cea a bărbaţilor, diferenţa dintre acestea fiind de 8,22 ani; pe de o parte, această diferenţăa fost determinată de reducerea natalităţii şi a mortalităţii.

Reducerea natalităţii a fost consecinţa diminuării continuie a fertilităţii la toate grupele de vârstă, ceea ce a determinat creşterea duratei medii a vieţii şi implicit ingroşarea vârfului piramidei.

Dintre factorii ecomonico-sociali cu rol esenţial în scăderea fertilităţii precizăm:

-scăderea ponderii gospodăriilor neagricole;

-exigentele porite ale părinţilor relativ la creşterea şi educarea copiilor, care necesită timp şi cheltuieli importante;

- exitinderea asigurărilor sociale, mai ales a regimurilor publice de pensii şi a instituţiilor de ingrijire a persoanelor vârstnice dependente, care au redus rolul copiilor în susţinerea părinţilor la bătrâneţe;

- creşterea timpului liber, accesul la divertisment cât mai variat şi la mijloacele moderne de transport colectiv şi individual, dorinţa persoanelor adulte şi a famiilor de a beneficia de aceste facilităţi agricole tradiţionale, caracterizate printr-o fertilitate înaltă, necesară atât pentru activitatea productivă, cât şi pentru asigurarea securităţi persoanelor vărstnice;