Integrarea Studenților din Anul I de la Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică Suceava în Viața Universitară

Tema acestei cercetări se intitulează „Integrarea studenţilor din anul I de la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică Suceava în viaţa universitară”.

Prezentarea ipotezelor şi a obiectivelor cercetării

Formularea ipotezelor trebuie să ţină seama de îndeplinirea a trei condiţii pentru a putea fi considerate ipoteze valide:

- Verificabilitatea – care se referă şa necesitatea de a se baza pe observarea faptelor reale;

- Specificitatea – posesia unui înalt conţinut informaţional;

- Conformitatea – conţinutul ţine cont de nivelul actual al cunoaşterii ştiinţifice din domeniul respectiv.

Considerând ipoteza un enunţ despre relaţia dintre două sau mai multe variabile, pentru eşantionul de 100 de studenţi supuşi investugaţiei, situaţiile pentru care se pot stabili ipoteze de cercetare se referă în principal la următoarele cazuriŞ

- Aprecierile studenţilor referitoare la calitatea cursurilor şi seminariilor;

- Aprecierile studenţilor cu privire la condiţiile de studiu din universitate;

- Interesul pentru facultate;

- Vârsta ca determinant al motivaţiei continuării studiilor;

- Principalele nemulţumiri din viaţa de student.

Plecând de la aceste ipoteze de cercetare, au fost conturate obiectivele prezentului studiu (fiind considerate ipoteze de lucru), care ua drept punct de reper analiza şi prezentarea următoarelor aspecte concrete:

- Adaptarea la stilul şi cerinţeşe profesionale universitare;

- Adaptarea la viaţa de cămin (dacă este cazul);

- Adaptarea la stilul de viaţă al oraşului (pentru cei veniţi din altă parte);

- Necesitatea unui loc de muncă în timpul studenţiei;

- Integrarea în organizaţii studenţeşti.

Unitatea de cercetare o reprezintă studentul din anul I de la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică Suceava.

1. Care este metoda de eşantionare folosită în acest sondaj? Ce alte metode de selecţie mai cunoaşteţi?

Sondajul este termen folosit uneori ca echivalent al selecţiei; alteori, în literatura statistică românească, se foloseşte în sens mai restrâns de selecţie, făcută în special pentru estimarea valorilor medii.

Eşantionul este o subcolectivitate a unei colectivităţi generale, prin studierea căreia trebuie să se caracterizeze colectivitatea generală sub aspectul diferitelor caracteristici.

Metoda de eşantionare folosită in sondajul de la proiectul 5 este selecţia mixtă.

Procedeele utilizate pentru formarea eşantionului sunt: selecţiile aleatoare, selecţiile subiectiv organizate sau selecţiile dirijate şi selecţiile mixte.

Selecţia aleatoare se face de regulă fie prin procedeul tragerii la sorţi, fie prin procedeul generării de numere aleatoare.

Procedeul aleator sau al tragerii la sorţi este bazat pe schemele de probabilitate: al bilei revenite şi cel al bilei nerevenite. Schema bilei revenite presupune o urnă cu N bile de N culori, evenimentul constând din extragerea unei bile. Probabilitatea de a extrage o bilă de o anumita culoare este 1/N. după ce s-a efectuat evenimentul, se introduce bila înapoi şi experimentul se repetă. Întotdeauna vom avea probabilităţi 1/N. În cazul schemei cu bila nerevenită, experimentul constă în extragerea unei bile (probabilitatea_1 este = 1/N), nu mai punem bila înapoi şi repetăm experimentul (probabilitatea_2 = 1/(N-1)). La al treilea experiment vom avea probabilitatea_3=1/(N-3). Datorită faptului că în cazul selecţiei nerepetate este exclusă posibilitatea extragerii de mai multe ori a aceleaşi unitaţi, erorile sunt mai mici.

Spre deosebire de selecţiile aleatoare, în eşantioanele dirijate alegerea unităţilor se face de către persoanele care culeg datele. Prezenţa unui element oarecare care favorizează alegerea subiectivă implică primejdia producerii de distorsiuni. Acest lucru trebuie evitat.

Selecţia mixtă combină principiile sondajului aleator cu cel dirijat. Se împarte colectivitatea în grupe tipice după o anumită caracteristică şi apoi se extrage întâmplător câte un eşantion din fiecare grupă.